Clădirile Liceului Teologic „Episcop Melchisedec” recent expertizate, despre care Roman TV a scris și în trecut, au căpătat o nouă clasă de risc seismic, trecând de la risc seismic II, la I. În acest context, Primăria Municipiului Roman, care este proprietarul imobilelor monument istoric, trebuia să emită o soluție care să le asigure siguranța elevilor și profesorilor care își desfășoară activitatea în aceste clădiri. La solicitarea Roman TV, reprezentanții administrației locale transmit faptul că au fost stabilite măsuri în acest caz și că elevii vor fi relocați în altă unitate școlară, cel mai probabil în luna aprilie 2025.

Contactat, directorul Liceului Teologic „Episcop Melchisedec”, preot Ionuț Amărinii a precizat că și dumnealui va emite, în viitor, un punct de vedere privind situația prezentată. Clădirile vizate ar trebui să treacă printr-un proces de restaurare, fiind imobile monument istoric. O astfel de investiție ar putea fi costisitoare și de durată.

Tribunalul Bacău a emis o sentință favorabilă agentului de poliție Ioan Cănărău, demis din funcția pe care o exercita în cadrul Poliției municipiului Roman. Decizia nu este definitivă. Demiterea sa rămâne valabilă, această mică victorie a agentului de poliție vizând o cu totul altă speță, respectiv o cercetare disciplinară din 2021, demarată de IPJ Neamț.

Urmează ca zilele acestea Ioan Cănărău să conteste decizia de destituire din Poliție, la fel cum va proceda si Vitalie Josanu, președintele Sindicatului „Diamantul”, demis din funcția pe care o exercita în cadrul IPJ Neamț, în aceeași zi cu al său coleg de breaslă de la Roman.

Departamentul pentru Lupta Antifraudă, instituția de contact a Oficiului European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene și Serviciul de Coordonare Antifraudă în România efectuează controale la DGASPC Neamț, în cadrul unor suspiciuni de fraudare privind angajările la Compexul de Servicii pentru Persoane Adulte cu Dizabilități din Dragomirești, potrivit publicatiei mesageruldeneamt.ro. Zeci de angajați ar fi fost remunerați, în stadiul în care centrul nici măcar nu era finalizat, conform atacul.ro. Aceeași publicație nota faptul că, în 2023, zeci de angajați mergeau la serviciu și își încasau salariile, deși nici un bolnav nu fusese transferat de la centrul din Războieni la pavilionul de la Vad-Dragomirești și nici din altă parte. Tototdată, reprezentanții DGASPC ar fi organizat concursuri de angajare, care sunt de ordinul zecilor, cu toate că în noul complex de la Dragomirești ar fi trebuit să presteze angajați de la Centrul Războieni. Oficial, panglica centrului a fost tăiată în noiembrie 2024, deci acum aproximativ patru luni.
Complexul din Dragomirești a fost construit în cadrul proiectului „BARRIER-FREE”, cofinanțat din Fondul Social European prin programul Operațional Capital Uman 2014-2020, care presupune reducerea numărul persoanelor adulte cu dizabilități din sistemul instituționalizat prin asigurarea serviciilor sociale la nivelul comunității. Investiția de la Dragomirești este de 14 milioane de lei, iar lucrările au fost efectuate de Stef Edil CDP SRL. Anunțuri de angajare în cadrul complexului au fost postate pe pagina Consiliului Județean Neamț, entitate în subordinea căreia este DGASPC Neamț, chiar și în luna august 2024, când pentru centru se căutau kinetoterapeut, maseur, maganizer, terapeut sau administrator.

Proiectul Caravana Reciclării Creative ediția a IIl-a se desfăşoară în județele Hunedoara, Caraș Severin, Mehedinți, Gorj, Alba, Vâlcea, Neamț și Bacău, oferind resurse esențiale pentru Săptămâna Verde şi activități interactive de reciclare. Între 17 februarie 2025 – 11 mai 2025, sub îndrumarea profesorilor coordonatori, echipele pun în practică propriile activități prin care își vor informa comunitatea despre importanța colectării selective și a reciclării creative. Deși proiectul se află la a III-a ediție, CSEI Roman este la prima participare în cadrul acestuia, urmând să fie desfasurat și prin activități în aer liber.

Proiectul vizează dezvoltarea simțului ecologic în rândul elevilor și a unor relații de colaborare între elevii școlii, în vederea realizării unui proiect comun.

Din ce în ce mai mulți oameni ar trebui să devină conștienți de nevoia de a avea grija de planeta noastră. Să facă lucruri mici, dar foarte importante: să colecteze separat, să nu arunce gunoi și deșeuri în natură sau pe stradă, să reutilizeze, să consume mai puțin.

În perioada 10 – 16 martie a.c., la nivel județului Neamț, polițiștii rutieri au acționat în cadrul Proiectului ROADPOL -SEATBELT, pentru reducerea numărului accidentelor rutiere și a consecințelor acestora.

imagini 18 martie 2025

Vineri, 14 martie 2025, președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat Legea fugarilor, inițiată de fostul ministru al Jusțiției, Alina Gorghiu. Legea a fost adoptată în 2023 de Camera Deputaților, însă a rămas blocată până acum, fiind atacată de Înalta Curte de Casație și Justiție la CCR, pe motiv că se încalcă dreptul la un proces echitabil. Potrivit proiectului dacă „în 7 zile după ce ai fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii cu executare nu te prezinţi pentru a putea fi încarcerat, vei avea o pedeapsă de până la 3 ani, suplimentar, pentru această variantă nouă de reglementare a infracțiunii de evadare”. Se consideră evadare: neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.
Este și cazul fostului baron de Neamț, ex-președintele Consiliului Județean, Ionel Arsene care a fugit în martie 2023, înainte ca instanța să-l condamne la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru fapte de corupție.
Îi amintim și pe alți grei ai României, care se sustrag de la executarea pedepselor pentru sâvârșirea unor fapte reprobabile, cum sunt Sorin Oprescu, Alina Bica sau Mario Iorgulescu. Totodată, trebuie menționate și pârghiile deficitare pe care statul român le are la îndemână în procesele de extrădare a celor care fug din țară și se refugiază în țări considerate drept „Raiul infractorilor”