Chiar dacă se vorbește de o scădere a numărului de donatori de sânge la nivel național, deocamdată nu se vorbește de o lipsă acută în stocul din județul Neamț, având în vedere că multe dintre intervențiile care nu au reprezentat urgențe majore și care s-au putut amâna, au fost sistate în această perioadă. Așadar, a scăzut numărul de donatori, în general evitându-se prelevarea de sânge de la cadrele medicale și de la operatorii economici, dar au scăzut, în același timp, și cererile venite din partea spitalelor. Totuși, cei care nu au simptome specifice noului Coronavirus sunt indemnați să doneze , în continuare, sânge pentru ca centrele de transfuzii sanguine să poată acoperi eventualele cereri în cazurile de urgențe majore. În județul Neamț, persoanele care vor să doneze sânge nu sunt testate pentru a se depista dacă sunt infectate cu Covid-19 deoarece, așa cum se știe, în județ și nu numai, nu există teste rapide pentru depistarea virusului, însă reprezentanții Direcției de Sănătate Publică au transmis faptul că nu există studii care să ateste că noul virus se transmite pe cale sanguină, deci lipsa testărilor nu ar trebui să ridice semne de întrebare în privința calității sângelui donat. De asemenea, Direcția de Sănătate Publică Neamț va transmite Centrelor de Transfuzii Sanguine din județ o situație a donatorilor de sânge privind istoricul lor de călătorie, dar și o listă a contacților direcți ai acestora aflați în izolare. Astfel, spun reprezentanții instituției, se diminuează posibilitatea prelevării de sânge de la o persoană infectată, dar și transmiterea acestuia personalului specializat din centrele de transfuzii sanguine.

Subiectele emisiunii:
💬 Deces 168 Covid-19: femeia, 54 de ani, Neamț
💬 Pacientul Internat pe 16 martie, confirmat 30 martie, decedat 4 aprilie

💬 Jenant! Câți bani alocă Spitalul Roman pentru hrana pacienților
💬 135.707 lei, suma cheltuită cu hrana bolnavilor în lunile ianuarie și februarie
💬 0,72 % din cheltuielile spitalului a reprezentat hrana bolnavilor
💬 Pentru hrana personalului, spitalul a cheltuit 543.842 lei (3%)
💬 Salariile au reprezentat 81,2% din cheltuili
💬 14,4 milioane de lei, salariile și sporurile angajaților în lunile ianuarie și februarie
💬 18,1 milioane de lei a cheltuit Spitalul Roman în primele două luni ale acestui an
💬Medicamentele au costat 960.566 lei, adică 5,28% din totalul cheltuielilor

💬 6 aprilie, județul Neamț: 160 de persoane infectate cu noul coronavirus

💬 Scandal între prefect și președintele CJ Neamț
💬 Motivul: un spital modular de 250 de paturi

💬 Îl va deranja incompatibilitatea pe primarul Micu?

Contrar recomandărilor emise prin ordonanța militară numărul 2, reprezentanții Arhiepiscopiei Romanului și a Bacăului au precizat că nu tolerează practicarea slujbelor online în bisericile ce le are în subordine, deoarece,spun ei, slujbele religioase au un caracter mistic și o profunzime a lor, aceste caracteristici putând fi induse înntr-o sferă jenantă atunci când preoții ar fi puși în situația de a se filma singuri sau de către paracliseri.

“Vreau să spun foarte clar, că, în condițiile în care va fi, din nou, o sentință nefavorabilă, nu voi avea nici o problemă în a-mi depune demisia din funcția de primar dacă va fi cazul, si nu mă voi prevala de acele tertipuri de a prelungi un eventual ordin de încetare venit din partea Prefecturii. Voi respecta întru totul decizia sentinței judecătorești.”
Asta declara Lucian Micu în 2017: că va demisiona din funcția de primar al municipiului Roman dacă va fi găsit incompatibil în procesul cu Agenția Națională de Integritate. Se pare, însă, că ulterior s-a răzgândit. După mai bine de patru ani de procese, pe 2 aprilie anul curent, primarul a fost declarat incompatibil, respingându-i-se recursul la decizia Curții de Apel Bacău. În aceeași zi, pe pagina sa de socializare a apărut o declarație în care edilul romașcan a susținut faptul că “așa cum morții votează în unele județe ale țării, în Roman morții fac plângeri administrative”. De asemenea, primarul a mai precizat că “nimeni nu poate să treacă peste voința romașcanilor care l-au legitimat în funcție” și că „nu există vreo lege care să-i interzică dreptul de a candida.”

Nu mai este un secret faptul că Primăria din Roman plătește din bugetul local către o firmă din București două contracte de consultanță financiară a câte 135 000 de lei + TVA fiecare. Roman TV a solicitat informații privind motivul contractării firmei de consultanță, dar și despre eventuala intenție a Primăriei de a realiza un nou împrumut în numele romașcanilor (și plătit inclusiv din banii lor). De ce trebuie să ceară o primărie serviciile unei firme de consultanță financiară externă, având în vedere că aparatul administrației locale conține, deja, economiști bine plătiți? Fie experiența lor profesională este insuficientă pentru a duce la bun sfârșit o astfel de sarcină de consultanță fiananciară, fie cineva a externalizat în mod intenționat aceste servicii pentru a susține o firmă cunoscută multor primării, în timpul unei crize despre care nimeni nu știe când se va termina.

Banii ar urma să fie oferiți firmei Tud Investment Consulting din București, condusă de Mihai Silviu Tudorancea, cunoscut drept „abonat” la oferirea de servicii de consultanță financiară pentru… primării. Printre clienții lui Tudorancea se numără Primăria Generală a Capitalei, Primăria sectorului 3, Primăria Sectorului 4, Primăria Bacău, Primăria Baia Mare, Primăria Botoșani etc.

Răspunsul primit arată că decizia achiziției serviciilor de consultanță are drept scop „optimizarea” vechiului împrumut, de 10,5 milioane de euro făcut de administrația locală în 2017. Primăria Roman a precizat că urmează o perioadă grea, în care băncile românești nu vor mai fi dispuse să acorde împrumuturi, deci a apelat “la o firmă specializată ce poate identifica noi soluții de finanțare de pe piețele internaționale (BEI, BERD, Banca Mondială etc)”.

Se subînțelege că administrația locală vrea un nou împrumut. Nevoia de bani vine din faptul că există proiecte europene depuse de municipalitate, care sunt încă în curs de evaluare și în cazul cărora, DACĂ ele ar fi aprobate, rambursarea fondurilor europene s-ar desfășura greoi, deci plățile către constructori – de exemplu – ar fi blocate. Adică: administrația locală caută să împrumute bani de la bănci pentru a plăti la timp sume pe care, ulterior, le-ar primi la rambursarea aferentă proiectelor europene.

În contextul economic actual, nimeni nu garantează că banii europeni vor ajunge la timp în contul Primăriei. Situația e asemănătoare cu aceea în care cineva ar face un credit bancar pentru a-i cumpăra o casă unui străin care riscă să rămână fără loc de muncă o casă. Binefăcătorul n-ar avea nicio garanție că străinul va putea să-i plătească la timp banii, ba chiar ar și suporta dobânda creditului din buzunarul propriu.

Ne întrebăm dacă este oportună această dorință subită a administrației locale de a găsi rapid surse de finanțare de la bănci pentru a realiza anumite proiecte care nici nu au fost aprobate încă și care oricum nu reprezintă urgențe pentru comunitate în aceste momente. În plină pandemie, cadrele medicale de la Spitalul Roman nu au echipamente de protecție și nici aparatură medicală suficientă, iar antreprenorii din oraș sunt nevoiți sau forțați de stat să își închidă afacerile, rând pe rând, fără a ști când și mai ales DACĂ vor mai putea să revină pe piață.

Este necesară o nouă îndatorare a municipiului în aceste vremuri sumbre? Concluziile le trageți singuri.

Un spital modular va fi amplasat la intrarea în Iași dinspre Roman, cel mai probabil lângă parcul agroindustrial din Lețcani. Unitatea sanitară mobilă va fi special amenajată pentru tratarea bolnavilor infectați cu virusul Covid-19 și va avea 250 de paturi, dintre care peste 50 vor fi de terapie intensivă. Spitalul modular va fi achiziționat cu bani de la Consiliile Județene Iași, Bacău și Neamț, ulterior banii alocați acestei investiții putând fi decontați acestor intituții din fonduri europene alocate României pentru combaterea noului coronavirus.

După declanșarea stării de urgență generată de pandemia cu noul Coronavirus, pe rețelele de socializare nu au încetat să apară adevărate bătălii politice, declarații covârșitoare despre reproșuri pe care unii dintre oamenii politici locali și le fac unul altuia, prin intermediul unor titluri pompoase și contraziceri despre cine a făcut mai mult decât altul pentru electorat. Una dintre vocile prezente pe rețelele de socializare este Radu Curpăn , consilier PSD în Consiliul Local Roman. Dacă în mediul virtual se arată vehement împotriva deciziilor luate de majoritatea PNL, în ședințele de Consiliu Local supărarea pare să fi trecut, votând , alături de colegii de breaslă Hotărârile inițiate de opoziție.