În perioada 10 – 16 martie a.c., la nivel județului Neamț, polițiștii rutieri au acționat în cadrul Proiectului ROADPOL -SEATBELT, pentru reducerea numărului accidentelor rutiere și a consecințelor acestora.

imagini 18 martie 2025

Vineri, 14 martie 2025, președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat Legea fugarilor, inițiată de fostul ministru al Jusțiției, Alina Gorghiu. Legea a fost adoptată în 2023 de Camera Deputaților, însă a rămas blocată până acum, fiind atacată de Înalta Curte de Casație și Justiție la CCR, pe motiv că se încalcă dreptul la un proces echitabil. Potrivit proiectului dacă „în 7 zile după ce ai fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii cu executare nu te prezinţi pentru a putea fi încarcerat, vei avea o pedeapsă de până la 3 ani, suplimentar, pentru această variantă nouă de reglementare a infracțiunii de evadare”. Se consideră evadare: neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.
Este și cazul fostului baron de Neamț, ex-președintele Consiliului Județean, Ionel Arsene care a fugit în martie 2023, înainte ca instanța să-l condamne la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru fapte de corupție.
Îi amintim și pe alți grei ai României, care se sustrag de la executarea pedepselor pentru sâvârșirea unor fapte reprobabile, cum sunt Sorin Oprescu, Alina Bica sau Mario Iorgulescu. Totodată, trebuie menționate și pârghiile deficitare pe care statul român le are la îndemână în procesele de extrădare a celor care fug din țară și se refugiază în țări considerate drept „Raiul infractorilor”

Consiliul Național al Audiovizualului și Ministerul Educației au lansat ghidul privind combaterea conținutului ilegal în mediul online. Orice material video sau audio care încalcă legislația în vigoare și poate avea un impact negativ asupra publicului poate fi catalogat drept conținut ilegal în online. Categorii sensibile de conținut sunt materialele dăunătoare pentru minori, care includ videoclipuri cu violență excesivă, provocări periculoase, conținut sexual explicit accesibil copiilor și promovarea consumului de droguri sau a tulburărilor alimentare. Ghidul avertizează asupra discursului instigator la ură, care poate include incitarea la violență pe criterii de rasă, naționalitate, religie, gen sau alte caracteristici personale, precum și asupra propagandei extremiste de orice fel. O altă categorie de conținut care poate fi raportată este publicitatea ascunsă sau înșelătoare. Potrivit ghidului, promovarea produselor fără a indica clar că este vorba de o reclamă, publicitatea pentru produse interzise, precum alcool sau tutun destinate minorilor, și publicitatea electorală difuzată în afara perioadei de campanie electorală sunt toate încălcări ale reglementărilor în vigoare.
Încălcarea vieții private prin publicarea de date personale fără consimțământ, filmările realizate fără acord în spații private și cazurile de hărțuire online sunt, de asemenea, aspecte semnalate de CNA ca fiind problematice. Ghidul cuprinde 11 pași în care este explicat ce reprezintă o sesizare, cum se face aceasta și care sunt etapele care urmează după depunerea sesizării. În cadrul unui parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, ghidul va fi transmis în instituțiile de învățământ din țară. Eliminarea conținutului ilegal nu trebuie confundată cu cenzura. Este recomandat ca părinții să instaleze soware de control parental pe dispozitivele utilizate de copii. Aceste instrumente permit setarea unor filtre de conținut, blocarea anumitor site-uri și monitorizarea activității online a copiilor.

În perioada 14-16 martie 2025, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu Piedone, a coordonat o serie de acțiuni de control la operatorii economici care activează în domeniul alimentație publică și comercializare produse alimentare, în municipiile Iași, Suceava, Piatra Neamț , Bacău, Vrancea și Buzău.

În cadrul acțiunilor de control, au fost verificați 46 operatori economici, iar pentru abaterile constatate, au fost aplicate sancțiuni financiare și măsuri corective. Astfel, au fost aplicate 33 amenzi în valoare totală de 323000 lei, 3 avertismente și 30 invitații pentru clarificări suplimentare. De asemenea, au fost dipuse măsuri de oprire temporra a prestarii serviciilor la un numar de 16 operatori economici. Controalele efectuate de ANPC în localurile din Piatra-Neamț au scos la iveală mai multe nereguli, precum stensile neprofesionale, coșuri de gunoi fără sistem de acționare la pedală, utilizarea de ulei ars, materii prime păstrate necorespunzător și echipamente neigienizate, vitrine frigorifice neigienizate, chedere cu urme de praf, paviment murdar cu grăsime și urme de mâncare, resturi alimentare sub blatul de lucru, vase de bucătărie neconforme, blat de preparat pizza neigienizat, toate acestea conducând la aplicarea de amenzi în cuantum de 135.000 de lei și oprirea temporară a activității unor agenți economici.

Se pare că agentul imobiliar D.I. cu agenție imobilară în Roman, în vârstă de 44 de ani își făcuse un obicei din a le solicita clienților agenției sale sume de bani enorme în avans pentru imobile pe care aceștia intenționau să le cumpere, ca mai apoi să nu mai livreze aceste avansuri către potențialul vânzător, blocând tranzacția, deci cumpărătorii rămânând și fără bani și fără acte pe case, doar cu promisiunea că vor intra în posesia bunurilor în curând. Pe 13 martie, organele de cercetare penală au pus în executare mandate de percheziție domiciliară și un mandat de aducere pe numele său, în cadrul unui dosar în care sunt efectuate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Bărbatul a încheiat promisiuni bilaterale de vânzare/cumpărare, documente care conțineau date nereale cu privire la proprietarii acelor apartamente, cauzând un prejudiciu de 100.000 euro. Apar noi posibile victime ale acestuia, altele decât cele implicate în anchetă conform datelor noastre, oameni care declară că și ei au o sumă de bani considerabilă dată agentului imobiliar. Este vorba despre o familie din Roman, care sustine ca în ianuarie 2024 i-a înmânat acestuia peste 30.000 de euro cu titlu de avans pentru un apartament din Roman, bani din care și-ar mai fi recuperat doar 4.000 de euro. Oamenii nu au intrat în posesia actelor pe apartament niciodată, rămânând doar cu un ante-contract. Au primit doar promisiuni că vor deveni proprietari în acte ai imobilului, lucru care nu s-a mai întâmplat. Li s-ar fi oferit chiar varianta de a folosi apartamentul după bunul plac, pe premisa că un act nu schimbă nimic. Aceștia și-au recuperat, între timp, partea dată proprietarului.

Povestea nu se încheie aici. Pe premisa că „nu un act te face proprietar”, agentul imobiliar le-ar fi propus oamenilor să accepte alte tranșe din banii datorați din închirierea apartamentului în cauză, virându-le acestora sume de bani în cont, timp de câteva luni de zile. În final, sătui de promisiunile bărbatului, oamenii au decis să îl înregistreze în sediul agenției imobiliare pe care o deține, în timp ce acesta spune că a luat de la ei acea sumă de bani și că trebuie să aibă răbdare, deoarece unele probleme personale îl împiedică să le restituie suma respectivă.

Agenții imobiliari de bună credință din Roman se dezic de practicile colegului lor de breaslă, totodată declarând, pentru Roman TV, că astfel de avansuri – de ordinul zecilor de mii de euro – nu sunt practicabile. Cumpărătorii ar trebui să fie mai atenți la detaliile tranzacției, atunci când apelează la o agenție imobiliară și să se gândească de două ori în mâna cui pun agoniseala de o viață.

Familia care ne-a mărturisit că este victima agentului imobiliar nu este în țară și a aflat din presă despre faptul că un agent imobiliar din Roman a fost reținut pentru fapte similare celei pe care ei o experimentează de luni de zile. Urmează ca oamenii să se prezinte la organele abilitate, pentru a depune plângere împotriva agentului imobiliar. Față de bărbat a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Roman cu propunere de arestare preventivă. De cele mai multe ori, practici precum aceasta sunt știute în comunitățile mici, cum este municipiul Roman. Întrebarea este: de ce oamenii tac în loc să prevină potențialele victime asupra unor aspecte care le pot da viețile peste cap? De ce avertizorii, chiar și cei care pot anunța organele competente, s-au risipit într-o bulă a nepăsării și a individualismului? Întrebări care rămân, deocamdată, fără răspuns.

Circulă o nouă metodă de înșelăciune, prin utilizarea serviciului de mesagerie electronică WhatsApp. Persoane necunoscute contactează victimele, pretinzând că sunt prieteni, membri ai familiei sau reprezentanți ai unor instituții și solicită un cod de verificare primit prin SMS. Dacă furnizați acest cod, ei pot prelua controlul asupra contului vostru de WhatsApp și îl pot folosi pentru a înșela alte persoane. Aceștia pot – spre exemplu – solicita sume de bani in numele vostru, de la persoane aflate în lista de contacte. Un romașcan a fost înșelat acum circa o lună prin această metodă, fiind păgubit de suma de 3.275 de lei. Zilele trecute, o femeie, tot din Roman, a fost înșelată prin aceeași metodă.

Nu divulgaţi niciodată coduri de verificare WhatsApp. Acestea sunt folosite pentru a securiza contul dumneavoastră, iar furnizarea lor poate permite infractorilor să preia controlul contului; Verificaţi întotdeauna identitatea persoanei care vă contactează. Dacă primiţi cereri neobişnuite sau urgente, apelaţi direct persoana respectivă pentru a confirma autenticitatea mesajului; activaţi autentificarea în doi paşi pe WhatsApp; nu daţi curs cererilor financiare sau promisiunilor suspecte. Escrocii pot încerca să vă convingă să faceţi plăţi rapide sau să trimiteţi bani sub pretexte false; educaţi-vă familia şi prietenii, informaţi-i despre această metodă de fraudă pentru a preveni alte incidente.