Închirierea toaletei publice amplasate în parcul din spatele Casei de Cultură din Roman ne costă, anual, mii de euro. Cu banii cheltuiți doar pentru a o închiria, toaleta se putea cumpăra, în toți acești ani. Municipalitatea a încheiat contract cu SC. Comex Rom SRL, încă din anul 2022, pentru închirierea toaletei publice, valoarea fiind de 48.910 lei fără TVA, iar în anul 2023, închirierea sa a costat 52.925 de lei fără TVA. În ianuarie 2024, Municipiul Roman a încheiat contract cu aceeași firmă, valoarea contractului fiind de 60.060 de lei fără TVA. Pe lângă închiriere, acesta prevede remedierea defecțiunilor care pot apărea și asigurarea de consumabile. În trei ani, închirierea toaletei publice a generat costuri de 192.000 de lei inclusiv TVA, deci contravaloarea a circa 39.000 de euro.
Anul acesta, pentru același serviciu, Municipiul Roman a încheiat pe 30 ianuarie 2025, un contract în valoare de 63.875 de lei, fără TVA. În toți acești ani, sumele alocate închieierii toaletei publice se ridică la circa 268.000 de lei, inclusiv TVA, deci la contravaloarea aproximativă a 55.000 de euro.
De exemplu, Primăria Cluj Napoca a achiziționat, în urmă cu doi ani, patru astfel de toalete la prețul de 225.000 de euro, deci cu 56.000 de euro fiecare. În anul 2023, trei WC-uri antivandalism au fost amplasate în Oradea, fiind achiziționate la prețul de 50.000 de euro fiecare. Și în Satu Mare au fost achiziționate toalete publice, în anul 2023, la același preț per bucată. Întrebat, anul trecut, despre posibilitatea achiziționării unei astfel de toalete, în loc de a o închiria în toți acești ani, fostul primar al Municipiului Roman, Leonard Achiriloaei a precizat că se ia în calcul o astfel de variantă, cât și amplasarea unor WC-uri publice și în alte zone din oraș.

48.243 de decese au fost înregistrate, la nivelul județului Neamț, între anii 2018-2024, o statistică sumbră care arată că în anii menționați au decedat mai mult sau mai puțin atâtea persoane cât ar reprezenta populația municipiului Roman, conform ultimului recensământ. Iar situația nu este completă, în cazul anului 2024 fiind cuprise doar datele din primele 11 luni. Numai în anii 2020 și 2021, adică ani pandemici, au decedat 7.580, respectiv 8.542 de nemțeni, potrivit Direcției de Sănătate Publică Neamț. Există și afecțiuni care sunt în topul cauzelor care conduc la aceste decese, în rândul nemțenilor.

În municipiul Roman, în anul 2024, s-au născut 872 copii, în timp ce 960 de persoane au decedat. La nivelul județului Neamț, în primele zece luni ale anului trecut, au plecat la cele veșnice 5.310 persoane și au venit pe lume, în același interval, doar 2.913 de copii.

Mai multe categorii de bolnavi care suferă de boli cronice pot fi trimiși la analize sau consultații gratuite, în baza unor coduri „monitor” trecute de către medicul curant pe biletele de trimitere. Acestea pornesc de la 1 și până la 8, în funcție de afecțiunea pacientului, însă trrebuie menționat că „monitor 1” a fost scos din listă, reprezentând categoria pacienților care necesitau analize și investigații post Covid-19. Așadar, codurile sunt cuprinse între „monitor 2” și „monitor 8”, respectiv pentru cancer, diabet, boli cardiovasculare, boli rare, boli neurologice, boli cerebrovasculare sau boli renale.

Pe lângă aceste categorii și gravidele beneficiază de facilități, pentru monitorizarea sarcinii ori persoanele neasigurate care necesită testare pentru virus hepatic B, C sau pentru HIV. În cazul acestora, dar și al altor categorii de pacienți, care sunt trimiși la analize ori la medici de specialitate în scopul depistării precoce a unor afecțiuni, codurile de pe biletele de trimitere sunt distincte.

Dacă în momentul solicitării acestui tip de analize, furnizorul care este în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate are epuizate fondurile contractate, pentru a prioritiza efectuarea investigațiilor se poate încheia contract adițional, urmând ca deconturile să de efectueze ulterior, în baza acestui document.

Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local Roman care va avea loc joi, 30 ianuarie 2025 se află un proiect de hotărâre privind aprobarea, pentru anul 2025, a nivelului costului mediu lunar de întreţinere şi a contribuției lunare de întreținere datorate de persoanele vârstnice îngrijite în Centrul Rezidenţial pentru persoane vârstnice „Casa Bunicilor” din cadrul Direcției de Asistență Socială Roman. Potrivit acestuia, se supune aprobării costul mediu lunar de întreținere pentru persoanele vârstnice îngrijite în Centrul Rezidențial pentru persoane vârstnice „Casa Bunicilor”, pe anul în curs, pentru persoanele independente în cuantum de 6.459,38 lei/persoană/lună; pentru persoanele semidependente în cuantum de 6.609,66 lei/persoană/lună. Totodată, se supune aprobării contribuția lunară de întreținere a unei persoane vârstnice îngrijite în centru și/sau susținători legali, pentru anul în curs astfel: pentru persoanele independente de 3000 lei/persoană/lună; pentru persoanele semidependente de 3300 lei/persoană/lună. Susținătorii legali pot acoperi din veniturile proprii contribuția lunară integrală printr-un angajament de plată. În 2024, costul mediu lunar de întreținere pentru persoanele independente a fost de 5262,75 lei/ persoană/ lună; iar pentru persoanele semidependente de 5421,83 lei/persoană/lună. Contribuția lunară de întreținere a unei persoane vârstnice îngrijite în centru și/sau susținători legali, pentru anul 2024, a fost de 2700 lei/ persoană/ lună pentru persoanele independente și de 3000 lei/persoană/lună pentru persoanele semidependente, conform HCL nr. 13 din 31 ianuarie 2024.
Centrul oferă beneficiarilor o gamă variată de servicii: găzduire și hrană, asistenţă medicală şi îngrijire, consiliere socială și psihologică, socializare şi petrecere a timpului liber, conform referatului de necesitate al proiectului. Costul mediu lunar de întreţinere se stabileşte în funcţie de gradul de dependenţă al persoanei vârstnice îngrijite şi are în vedere totalitatea cheltuielilor curente anuale ale căminului pentru persoane vârstnice, diminuate cu sumele primite din Fondul naţional unic de asigurări de sănătate, pentru finanţarea serviciilor medicale şi medicamentelor acordate în condiţiile legilor în vigoare, se arată în același document.
Persoanele vârstnice îngrijite în Centrul Rezidențial pentru persoane vârstnice ”Casa Bunicilor” din cadrul Direcției de Asistență Socială Roman care nu au venituri și nici susținători legali nu datorează plata contribuției de întreținere, aceasta fiind asigurată din bugetul local. În prezent, 37 de beneficiari sunt găzduiți în centru, capacitatea acestuia fiind de 38 de locuri. Dintre aceștia, unul singur are asigurată plata contribuției din bugetul local, neavând venituri sau susținători legali.

general de brigadă Mihai Ciprian Mitrea – isp.-sef al ISU „Petrodava” Neamț

Anual, ISU Neamț execută controale la toate unitățile sanitare cu paturi din județul Neamț. Cadrele Inspecției de Prevenire au desfășurat, în luna septembrie 2024, activități de îndrumare și control la unitățile spitalicești din județul Neamț.

Pe perioada activităților de control au fost desfășurate 41 de activități de informare preventivă și exerciții la care au participat 1515 de persoane.

Vestea că instituțiile statului vor trece prin reduceri de personal, aliniindu-se astfel cu măsurile anunțate de coaliția de guvernare, i-a băgat în transă pe mulți dintre angajații acestor instituții, dar mai ales pe șefii acestora, care trebuie acum să decidă pe cine păstrează și pe cine trimit acasă, asumându-și această responsabilitate. Cel puțin la nivel declarativ, aceste restructurări ar trebui să demareze și în teritorii, după modelul Senatului și al Camerei Deputaților, ai căror lideri – Ilie Bolojan și Ciprian Șerban – au dat startul declarațiilor privind reducerile de personal. Ulterior, și premierul Marcel Ciolacu a declarat pe pagina sa de socializare că reprezentanții PSD sprijină și participă la acest demers. Concret, din 796 de angajați la Senat, 618 ar urma sa rămână, iar din cei 1.600 de angajați la Camera Deputaților, 200 ar urma să plece. Vor fi „luate la puricat” Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, cât și numărul secretarilor de stat. În luna octombrie a anului 2024, la nivel național figurau peste 1,3 milioane de bugetari. O dată cu reducerea de personal se speră și la reducerea flotei de autovehicule folosite de către angajații statului, cât și a cotei de combustibil cu 20%.

În teritoriu, declarație pe această temă a făcut – pe pagina sa oficială de Facebook – președintele Consiliului Județean Neamț, Daniel Harpa, care a precizat că măsura de redimensionare a aparatului bugetar asumată de coaliția de guvernare se va aplica și în administrația nemțeană. Organigrama Consiliului Județean Neamț va fi analizată, iar la finalul acestei analize, 30 % din posturile existente vor fi eliminate. Pentru că domnul președinte Daniel Harpa nu a reușit de vineri, 24 ianuarie 2024 și până în prezent, să ofere un răspuns oficial televiziunii Roman TV privind anumite aspecte care vizează acest plan de restructurare, nu se înțelege concret dacă acest procent se va aplica întregii organigrame a Consiliului Județean Neamț, ale cărei posturi pot fi sau nu ocupate în integralitate ori dacă măsura se aplică pe numărul efectiv de angajați pe care Consiliul Județean Neamț îl are, în  prezent. Totodată, interesant ar fi de aflat și când se vor finaliza aceste „analize de performanță”, respectiv când vor fi puse în aplicare aceste „tăieri de personal”, dar și care va fi impactul bugetar în urma adoptării acestora.

Prezent la Roman TV în emisiunea Radar TV, moderată de jurnalistul Daniel Muraru, primarul municipiului Roman, Laurențiu Dan Leoreanu a precizat că, cel mai probabil, 30 martie 2025 va fi data când va lua decizii privind reducerea personalului din primărie. Urmează o monitorizare a angajaților, însă edilul municipiului Roman nu a declarat dacă și câți angajați vor pleca acasă, la finele acestei monitorizări. Contactat, acesta a adăugat, pentru Roman TV, că toate aceste reorganizări, reașezări se vor face în baza unei evaluări, pentru ca activitatea administrației locale să continue cu un plus de optimizare a deservirii municipalității și pentru a oferi populației servicii de calitate, nu precare:  „Cu privire la reorganizarea și structurarea arhitecturii instituționale a structurii din Primăria Municipiului Roman, vă putem informa că deja de anul trecut noi am început să reorganizăm activitățile, astfel încât numărul maxim de posturi stabilit după reducerea cu 10% a fost de 426 de posturi. S-au desființat, deja, 37 de posturi la nivelul U.A.T. S-a desființat, de asemenea, un număr de 12 posturi de conducere. Pe structură sectorială, dacă vreți: la Direcția Administrare Piețe – aceasta s-a reorganizat ca direcție fără personalitate juridică în cadrul aparatului de specialitate al primarului, având o structură redusă, de la 33 de posturi, la 23; Direcția Poliție Locală și-a redus numărul de posturi de la 68 la 66, desființându-se două posturi de conducere; Direcția Locală de Evidență Informatizată a Persoanelor s-a redus de la 25 la 24; Direcția Municipal Locato, de la 85, la 84 și de asemenea, s-a transformat în funcție de execuție un număr de 12 posturi de conducere; Clubul Sportiv Municipal și-a redus numărul de posturi de la 38 la 35 și am redus de la 6 la 3 numărul de posturi de conducere. De asemenea, și la Direcția de Asistență Socială – care, conform legii – are un număr de personal normat am reorganizat, reducând numărul de posturi de conducere de la 14, la 12 posturi.”

Edilul Romanului a mai precizat că în prezent se află într-o fază de monitorizare, de observație, de evaluare a activității fiecărei structuri. „Am avut, deja, discuții cu fiecare șef de structură, director, șefi de servicii, urmând ca în perioada imediat următoare, într-o analiză foarte consistentă și profesionistă, să luăm decizii acolo unde e nevoie să completăm sau acolo unde este nevoie să disponibilizăm. Lucrurile nu se fac pe persoană sau pe număr, ci se fac pe activitate la nivelul fiecărei structuri, astfel încât să avem o activitate cât mai profesionistă, dusă cu cât mai multă obiectivitate și pragmatism. Sunt discuții în a externaliza unele activități, vom vedea ce înseamnă acest lucru, pentru că am cerut o analiză și această externalizare să nu aducă costuri mai mari decât în prezent. Am luat unele măsuri pentru reducerea unor cheltuieli și vă dau exemplu: la combustibili, unde am redus deja pentru acest an bugetul cu 25% față de bugetul alocat anul trecut; pe cheltuieli materiale, unde vrem – de asemenea – o reducere între 10 și 15 %. „, a conchis primarul municipiului Roman, Laurențiu Dan Leoreanu.

Cât despre primarul municipiului Piatra Neamț, Adrian Niță, acesta a fost contactat tot vineri, 24 ianuarie 2025, de către redactorul Roman TV, fiind întrebat dacă și când va adopta măsurile de reducere a personalului din primăria pe care o conduce. Zilele acestea, edilul municipiului de la poalele Pietricicăi a fost recontactat pentru a oferi un punct de vedere oficial nemțenilor, în acest sens, însă până în prezent nu a transmis nici un răspuns televiziunii Roman TV, privind informațiile solicitate.