ศtiri
Programul evenimentelor dedicate Zilei Internaศionale a Muzeelor, รฎn Neamศ
๐๐จ๐ฆ๐ฉ๐ฅ๐๐ฑ๐ฎ๐ฅ ๐๐ฎ๐ณ๐๐๐ฅ ๐๐๐ญฬฆ๐ข๐จ๐ง๐๐ฅ ๐๐๐๐ฆ๐ญฬฆย propune o gamฤ diversificatฤ de evenimente, cu ocazia ๐๐ข๐ฅ๐๐ข ๐๐ง๐ญ๐๐ซ๐ง๐๐ญฬฆ๐ข๐จ๐ง๐๐ฅ๐ ๐ ๐๐ฎ๐ณ๐๐๐ฅ๐จ๐ซ, marcatฤ ๐ฌ๐ฬ๐ฆ๐๐ฬ๐ญ๐ฬ, ๐๐ ๐ฆ๐๐ข.ย รn intervalul orar ๐๐.๐๐ – ๐๐.๐๐, toate unitฤศile muzeale din judeศul Neamศ vor putea fi vizitate รฎ๐ฃ ๐ง๐๐๐๐ข ๐๐ ๐๐ง๐๐ฉ๐ช๐๐ฉ๐๐ฉ๐. Muzeul de Artฤ din Piatra Neamศ gฤzduieศte, รฎn aceastฤ perioadฤ, douฤ expoziศii temporare: „๐ฐ๐๐๐๐ ๐ฏ๐ฬ๐๐ฬ๐๐๐๐๐๐. ๐ช๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐” ศi „๐จ๐๐ ๐-๐บ๐๐ฬฆ๐๐๐ ๐ฉ๐๐ฬฆ๐๐ โ ๐ฐฬ๐๐๐๐ ๐ช๐๐ ๐ฬฆ๐ ๐ท๐ฬ๐๐ฬ๐๐. ๐ถ๐๐๐๐๐ ๐๐ ๐ฬ๐๐๐๐๐๐๐.” De asemenea, publicul poate viziona ศi ๐๐๐๐๐๐๐ฬฆ๐๐ ๐ ๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐ฬฆ๐ ๐๐๐๐ฬ ๐๐๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ฬ „๐ฐฬ๐ ๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐”, organizatฤ รฎn parteneriat cu Universitatea Naศionalฤ de Arte George Enescu Iaศi. Tot laย Muzeul de Artฤ Piatra-Neamศย se va desfฤศura, รฎncepรขnd cu ora 17.00, conferinศa intitulatฤย „Romรขnia regalฤ„, susศinutฤ de academician Georgeta Filitti. ๐๐ฎ๐ณ๐๐ฎ๐ฅ ๐๐ ๐ฬฆ๐ญ๐ข๐ข๐ง๐ญฬฆ๐ ๐๐๐ญ๐ฎ๐ซ๐๐ฅ๐ ๐๐ข๐๐ญ๐ซ๐-๐๐๐๐ฆ๐ญฬฆ gฤzduieศte expoziศia temporarฤ intitulatฤ โ „๐ญ๐๐๐๐๐ ๐๐๐, ๐๐๐๐๐๐๐๐๐ฬ๐ฬฆ๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐”. orศi deschise la Rareศย ๐๐๐ฅ๐๐ซ๐ข๐ข๐ฅ๐ ๐๐ ๐๐ซ๐ญ๐ฬ ๐๐๐ฌ๐๐ฬ๐ซ ๐๐จ๐ซ๐๐ฅ din Piatra Neamศ invitฤ publicul la o expoziศie de sculpturฤ ศi desen, o colaborare dintre doi artiศti ศi profesori, Lucian Tudorache din Piatra-Neamศ ศi Marius Viorel Ivanoviciย din Argeศ.
รncepรขnd cu ora 10.00, la sediul din Casa Fฤlcoianu, ๐๐ฎ๐ณ๐๐ฎ๐ฅ ๐๐ ๐๐ฌ๐ญ๐จ๐ซ๐ข๐ din ๐๐จ๐ฆ๐๐ง propune vernisajul ๐๐๐๐๐๐๐ฬฆ๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐ „๐จ๐๐๐๐๐๐ ๐ ๐๐ ๐๐๐๐ฬฆ๐ ๐๐๐๐๐๐๐ – ๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐”. De la ora 17.00, acelaศi loc va gฤzdui un simpozion ce รฎศi propune sฤ detalieze unele aspecte legate de tematica expoziศiei.ย ๐๐ฎ๐ณ๐๐ฎ๐ฅ ๐๐ ๐๐ซ๐ญ๐ฬ din ๐๐จ๐ฆ๐๐ง รฎศi va รฎntรขmpina oaspeศii cu o expoziศie โ eveniment aparศinรขnd artistului romaศcan Mihai Olteanu. De la ora 19.00 va avea loc microrecitalul Clubului de Canto Noblesse, sub รฎndrumarea profesorului Ionela Mardare Miricฤ, ศi microrecitalul susศinut la chitarฤ ศi voce de Daria Ioana Simon. Seara se va รฎncheia cu demo-live, artฤ demonstrativฤ, susศinutฤ de artiศti din Roman, Chiศinฤu, Bรขrlad, Vaslui, Bacฤu.
๐๐ฎ๐ณ๐๐ฎ๐ฅ ๐๐ ๐๐ฌ๐ญ๐จ๐ซ๐ข๐ ๐ฌฬฆ๐ข ๐๐ญ๐ง๐จ๐ ๐ซ๐๐๐ข๐ ๐๐ฬ๐ซ๐ ๐ฎ-๐๐๐๐ฆ๐ญฬฆ prezintฤ, pe lรขngฤ expoziศia permanentฤ, expoziศia temporarฤ, intitulatฤ „๐ป๐ฬ๐๐๐๐ ๐ ๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐ฬฆ. Mฤrturii arheologice medievale ศi moderne descoperite รฎn Tรขrgu Neamศ”.
Colaborarea dintre Complexul Muzeal Naศional Neamศ ศi Colegiul Naศional โPetru Rareศโ Piatra-Neamศ se va materializa รฎntr-un proiect intitulat ๐ท๐๐๐ฬฆ๐ ๐ ๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐ ๐น๐๐๐๐ฬฆ, รฎn intervalul orar 17:30-21:30. Activitฤศile vor presupune vizitarea unitฤศii de รฎnvฤศฤmรขnt, prezentarea istoricului colegiului, voluntariat โ ghidaj realizat de elevi la obiectivul Pivniศa I din cadrul Ansamblului Muzeal โCurtea Domneascฤโ.
ศtiri
Senatorul Paul Gheorghe spune cฤ accidental a luat rucsacul unui adolescent dintr-un hotel
Zilele acestea, o delegaศie a „Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupศiei ศi petiศii” din Senatul Romรขniei a fost prezentฤ รฎn judeศul Neamศ. Delegaศia formatฤ din senatorii Nicolae Vlahu (preศedinte al Comisiei), Daniel Paul Romeo Gheorghe, Ciprian Titi Stoica, Robert Ghiศฤ, Ion Stan ศi Dumitru Manea, cฤrora urma sฤ li se alฤture ศi senatorul Adrian Pฤduraru, trebuia sฤ susศinฤ o conferinศฤ de presฤ gฤzduitฤ de Instituศia Prefectului โ Judeศul Neamศ vineri, 14 noiembrie 2025, la ora 14. Evenimentul nu a avut loc la ora stabilitฤ, ci la ora 18. Mai devreme, senatorul de Neamศ Daniel Paul Romeo Gheorghe a fost implicat รฎntr-un incident cel puศin ciudat: acesta a fost surprins pe camerele de supraveghere ale unui hotel din Piatra Neamศ รฎn timp ce a plecat cu rucsacul unor adolescenศi care se pregฤteau de Balul Bobocilor, eveniment care urma sฤ aibฤ loc รฎntr-o salฤ din incinta hotelului. Vฤzรขnd cฤ ghiozdanul a dispฤrut, tinerii au anunศat Poliศia municipiului Piatra Neamศ, prin apel la 112. Maศina senatorului a fost opritฤ รฎn trafic de cฤtre oamenii legii, rucsacul รฎn care se aflau un laptop ศi suma de 1.500 de lei fiind gฤsit รฎn portbagajul maศinii. Urmeazฤ ca dosarul sฤ fie trimis la Parchetul General. รn cadrul conferinศei de presฤ, la รฎntrebarea jurnaliศtilor privind acest incident, senatorul Daniel Paul Romeo Gheorghe a declarat cฤ a luat din greศealฤ rucsacul adolescenศilor, crezรขnd cฤ este al unui coleg politician.
ศtiri
Ripostฤ la declaraศia lui Anton: „nu se รฎnchide CARP Roman!”
Mircea Anton, factor important รฎn una din taberele care luptฤ pentru ศefia Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Roman, a declarat la Roman TV cฤ dumnealui preconizeazฤ lichidarea casei, dacฤ va continua situaศia incertitudinii care planeazฤ asupra unei conduceri validate de Judecฤtorie. La auzul celor spuse, contabilul-ศef al Casei, ec. Mariana Rusu ศi secretar Elena Burlacu au transmis astฤzi un punct de vedere care infirmฤ soluศia emisฤ de Mircea Anton.
Problemele CARP Roman dateazฤ de mulศi ani, iar reprezentanศii acesteia sperฤ ca instituศia sฤ intre pe drumul cel bun ศi sฤ continue sฤ deserveascฤ interesele membrilor sฤi.
ศtiri
7 tone de trufe sunt autorizate a fi recoltate din Neamศ. Vezi ศi cรขศi au fost prinศi „cu trufele-n sac”
La solicitarea Roman TV, Romsilva transmite cฤ รฎn conformitate cu prevederile studiului de evaluare a resurselor biologice de ciuperci comestibile, inclusiv trufe, din flora sฤlbaticฤ a fondului forestier administrat de Regia Naศionalฤ a Pฤdurilor โ Romsilva, avizat de Academia Romรขnฤ โ Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, pentru judeศul Neamศ a fost autorizatฤ recoltarea unei cantitฤศi totale de 7 tone de trufe. Dreptul de recoltare a fost cesionat operatorilor economici autorizaศi, iar potrivit raportฤrilor primite, pรขnฤ la aceastฤ datฤ, รฎn anul 2025, รฎn judeศul Neamศ s-a recoltat cantitatea de 416.70 kg de trufe. Tot Regia Naศionalฤ a Pฤdurilor – Romsilva spune cฤ anul acesta, la nivelul instituศiei au fost confiscate sau primite รฎn custodie din partea altor autoritฤศi, 499.06 kg de trufe, dintre care 111.16 kg provin din judeศul Neamศ. Poliศiศtii rutieri au confiscat 48 de kg de trufe, pe care le-au predat ocoalelor silvice.
Valorificarea acestor bunuri se realizeazฤ conform legislaศiei aplicabile รฎn materia bunurilor confiscate, iar sumele obศinute รฎn urma valorificฤrii sunt virate la bugetul de stat, dupฤ deducerea cheltuielilor aferente procesului de valorificare, transmite Romsilva. Regia Naศionalฤ a Pฤdurilor โ Romsilva administreazฤ aproximativ 3,5 milioane hectare de fond forestier, reprezentรขnd circa 48% din totalul fondului forestier naศional, motiv pentru care instituศia nu deศine date centralizate privind cantitฤศile totale de trufe confiscate la nivelul รฎntregii ศฤri. Nu au fost transmise sumele รฎncasate anual pe aceste bunuri ori unde sunt investite.
ศtiri
N-ai zice cฤ e „austeritate” la Piatra Neamศ: 350.000 euro pe consultanศฤ iar ศi pe รฎnchiriere ornamente de Crฤciun
รn vreme ce ni se fluturฤ austeritate la tot pasul, unele unitฤศi administrativ-teritoriale nu par sฤ aibฤ probleme la acest capitol. Este ศi cazul municipiului Piatra Neamศ, reศedinศฤ de judeศ care ar trebui „sฤ dea trendul” รฎn cazul bunelor obiceiuri. Contrar celor menศionate, รฎn aceastฤ localitate se cumpฤrฤ consultanศฤ cรขt nu o fac multe comune la un loc. Explicaศia, รฎn primฤvara acestui an cรขnd am solicitat-o, a fost aceea cฤ fฤrฤ SF-uri ศi consultanศฤ nu se pot realiza investiศii. Desigur, proiectele pentru comunitate sunt importante, รฎnsฤ ca acestea sฤ se concretizeze, anterior se cumpฤrฤ documentaศii ศi sfฤtuitori „la greu”.
La Piatra Neamศ, aศa cum am precizat, numai din luna martie ศi pรขnฤ รฎn luna mai a acestui an au fost รฎncheiate – cu diferite firme – 19 contracte รฎn cuantum de 4.4 milioane de lei inclusiv TVA, privind prestarea unor servicii de consultanศฤ ori proiectare sau studii. Vorbim, aศadar, de servicii proiectare tehnicฤ, SF-uri ศi alte documentaศii รฎn valoare de circa 900.000 de euro รฎn doar trei luni. รn material separat, รฎn data de 14 mai 2025, Roman TV a explicat valoarea รฎn parte a fiecฤrui contract ศi cu ce firme au fost รฎncheiate, fiind unele societฤศi cu care administraศia pietreanฤ รฎncheie frecvent contracte.ย ศi รฎn timpul verii, alte contracte privind รฎntocmirea unor documentaศii ศi studii au fost รฎncheiate la Piatra Neamศ, valoarea lor fiind de circa un milion de lei fฤrฤ TVA.
Cu SC. Project Idea Development, Municipiul Piatra Neamศ a รฎncheiat pe 31 octombrie 2025 un contract privind servicii de consultanศฤ pentru depunerea ศi implementarea proiectelor รฎn cadrul apelului „Sprijinirea investiศiilor รฎn noi capacitฤศi de producere a energiei electrice produsฤ din surse regenerabile de energie solarฤ, pentru autoconsum pentru entitฤศi publice”, รฎn valoare de 250.000 de lei fฤrฤ TVA. Tot pe 31 octombrie, cu SC. Brilio Concept SRL, Municipiul Piatra Neamศ a รฎncheiat un contract รฎn valoare de 270.000 de lei fฤrฤ TVA, privind servicii de proiectare a sistemelor de energie electricฤ. Cu aceeaศi firmฤ – SC. Brilio Concept SRL, รฎn aceeaศi datฤ, un alt contract รฎn valoare de 270.000 de lei a fost รฎncheiat pentru studiu de fezabilitate privind instalare sistem fotovoltaic ศi sistem de stocare.
Pentru รฎnchirierea ornamentelor ศi statuetelor specifice sฤrbฤtorilor de iarnฤ, Municipiul Piatra Neamศ a รฎncheiat cu firma Energo Instal un contract รฎn valoare de 699.970 de lei fฤrฤ TVA, iar cu firma Scenoart Construct Group SRL un contract รฎn valoare de 214.876 de lei fฤrฤ TVA. Cu Otimar SRL a fost รฎncheiat contract pentru spectacol pirotehnic, รฎn valoare de 41.107,44 de lei fฤrฤ TVA. Bonus: demolarea pieศei din Mฤrฤศei, cu firma Termo Plus SRL costฤ municipalitatea pietreanฤ suma de 203.474,56 de lei fฤrฤ TVA.
ศtiri
CARP riscฤ lichidare? Pรขnฤ atunci, รฎnsฤ, se pregฤteศte Adunare Generalฤ pentru reprezentant รฎn relaศia cu banca
La Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Roman, de ani de zile treneazฤ un aer de nesiguranศฤ ศi pericolul ca entitatea sฤ fie lichidatฤ. Din 2013, Casa nu mai are un preศedinte validat de Judecฤtorie. รn contextul acestei lacune, de ani buni se duc lupte interne grozave pentru ศefia CARP. Nu doar o datฤ, pensionarii s-au รฎmpฤrศit รฎn tabere hotฤrรขte sฤ conducฤ instituศia care, รฎn prezent, a ajuns sฤ mai aibฤ puศin peste 20.000 de membri. Ultimele alegeri au fost organizate รฎn 2022, preศedinte ieศind Ionel Stoica, cu un vot mai mult decรขt Mircea Anton. Cel din urmฤ a contestat รฎn instanศฤ rezultatul alegerilor, alฤturรขndu-i-se รฎn demers ศi tabฤra Popovici. Pe fond au avut cรขศtig de cauzฤ, รฎnsฤ urmeazฤ apelul, รฎn martie 2026. Pรขnฤ se stabileศte un deznodฤmรขnt ศi se alege un nou preศedinte, contabila-ศef ec. Mariana Rusu รฎmpreunฤ cu secretara Elena Burlacu au convocat o adunare generalฤ extraordinarฤ, รฎn data de 21 noiembrie, avรขnd ca scop principal desemnarea persoanelor care sฤ reprezinte casa รฎn relaศia cu instituศiile bancare, dar ศi stabilirea puterii de angajare a personalului. Tabฤra Anton spune cฤ aceastฤ convocare este nestatutarฤ, รฎn timp ce Stoica nu a rฤspuns apelului iniศiat de redactorul Roman TV.
Mircea Anton spune cฤ cele douฤ doamne nu aveau cum convoca adunare generalฤ extraordinarฤ, conform statutului ศi cฤ pentru el soluศia optimฤ ar fi lichidarea casei ศi รฎnfiinศarea unei entitฤศi noi, de la zero.
Aศa cum am menศionat, Ionel Stoica nu a rฤspuns apelului nostru, aศa cฤ am discutat neoficial cu avocatul care reprezintฤ tabฤra domniei sale, Alexandru Iศtoc. Acesta a spus cฤ prin ordonanศฤ preศedinศialฤ li s-a oferit membrilor un rฤgaz de ศase luni sฤ se organizeze alegeri, ceea ce s-a ศi รฎntรขmplat รฎn 2022. Acele alegeri au fost atacate รฎn instanศฤ ศi se aศteaptฤ acum decizia apelului din martie 2026.
OPINIE
ศoferi mai bฤuศi ca niciodatฤ, femei care mor. Parlamentarii nemศeni dorm?
Avem unsprezece parlamentari de Neamศ ale cฤror numere de telefon sunt greu de gฤsit sau deloc la o simplฤ cฤutare pe Google. ศi nu vorbim de cele personale, ci despre unele (inexistente!) de serviciu la care ar putea rฤspunde consilierii plฤtiศi din bani publici. Dacฤ nu eศti jurnalist sฤ faci rost de numere de telefon ori dacฤ nu ai vreo cunoศtinศฤ care are o cunoศtinศฤ care – la rรขndu-i – cunoaศte pe cineva care are numฤrul de telefon al deputatului X ori al senatorului Y, poศi muri cu problema รฎn braศe. Mandat de mandat. Patru ani รฎn care tu, cetฤศean al judeศului Neamศ conศtiincios ce s-a prezentat la vot, poศi sฤ nu vezi mฤcar o datฤ la ochi vreun parlamentar care te reprezintฤ la centru, mai ales dacฤ trฤieศti la sat. Cum fac aceศti domni/doamne parlamentari(e) legi pentru nemศeni, dacฤ dumnealor nu ศtiu ce รฎi doare pe oamenii locului?
De la รฎnceputul acestui an ศi pรขnฤ รฎn prezent, 51 de femei din Romรขnia au sfรขrศit ucise de partenerii de viaศฤ. 51 de suflete รฎn urma cฤrora au rฤmas copii ศi familii sfรขศiate de neputinศฤ, din cauza unei legislaศii slabe, cu gฤuri, cu portiศe indulgente pentru cฤlฤi. Cea mai recentฤ victimฤ a murit cu ordinul de protecศie รฎn mรขnฤ, primind 15 lovituri de cuศit de la soศul care anterior o rฤpise ศi o violase, dar a rฤmas liber, probabil ศi mai รฎnsetat ca planul lui de a o ucide – dupฤ cum ameninศa pe reศele – sฤ se concretizeze. ศi รฎn timp ce planul diabolic a prins viaศฤ, Mihaela ศi-a pierdut-o รฎn faศa copilului de trei ani.
51 de femei care nu au fost doar ucise, ci eliminate de furia unor oameni care n-au ศtiut de frica legii. Cรขnd nu vezi colศi, nu fugi. รn aprilie, Daniela, รฎn vรขrstฤ de 47 de ani a fost lovitฤ cu ciocanul ศi incendiatฤ de fostul soศ. A murit la spital. รn iunie, Teodora a fost รฎmpuศcatฤ de un fost iubit รฎntr-un cartier rezidenศial din capitalฤ. N-a contat cฤ purta รฎn pรขntece un copil ศi un altul รฎn braศe. A pierit รฎn vฤzul fiicei sale ศi-al martorilor care s-au strรขns รฎn jurul ei. O lunฤ mai tรขrziu, cel care avea sฤ devinฤ cel mai cฤutat criminal al momentului – Emil Gรขnj – a omorรขt-o pe Anda cu un topor, dupฤ care a incendiat-o cu locuinศฤ, cu tot. A fugit ศi de atunci este de negฤsit. Sfideazฤ autoritฤศile, atacรขnd decizii din ascunzฤtoare. รn august, o tรขnฤrฤ de 28 de ani a fost tรขrรขtฤ doi kilometri cu maศina de fostul iubit, orbit de refuzul femeii de a-i acorda o altฤ ศansฤ. Femeia a sfรขrศit moartฤ รฎntr-un ศanศ. La final de septembrie, la domiciliul Anei din Spiridoneศti, judeศul Neamศ s-a prezentat fostul iubit, pus pe scandal. Fata a chemat poliศia, รฎnsฤ formularul de evaluare a riscului (FER) nu a arฤtat cฤ aceasta avea nevoie urgent de protecศie. La o zi dupฤ aceastฤ รฎntรขmplare, Ana รฎn vรขrstฤ de 19 ani a murit รฎn curtea casei, sub loviturile de cuศit ale fostului iubit. La finele lunii octombrie, รฎn Parlament a fost depus un proiect de lege privind prevenirea ศi combaterea femicidului. Deศi Ana este victimฤ a femicidului รฎn judeศul Neamศ, iniศiator al legii nu este unul dintre parlamentarii nemศeni. ย Alina Gorghiu, deputat PNL de Argeศ, a depus proiectul care a strรขns 250 de semnฤturi. Am putea spune cฤ iniศiativa conteazฤ – desigur – ศi mai puศin autorul. Formele de abuz asupra femeilor vor fi sancศionate mai aspru, iar femicidul va fi considerat agravant dacฤ este comis de foศti parteneri ai victimei. Pe partea de prevenศie, dacฤ victima nu depune plรขngere ori o retrage, organele judiciare vor putea acศiona din oficiu. Legea regleazฤ clar ce omor reprezintฤ femicid faศฤ de alte crime comise รฎn circumstanศe diferite. Rฤmรขne de vฤzut cรขnd va fi promulgatฤ, apoi pusฤ รฎn aplicare.
O altฤ realitate izbitoare a judeศului nostru ศi nu numai este cea a ศoferilor care conduc sub influenศa alcoolului sau a altor substanศe. Aproape zilnic, pe buletinele de ศtiri ale Inspectoratului de Poliศie Judeศean (IPJ) Neamศ sunt relatate cazuri ale unor conducฤtori auto depistaศi bฤuศi ori drogaศi la volan. De la รฎnceputul anului, รฎn judeศul Neamศ au fost รฎnregistrate 629 de contravenศii privind consumul de alcool la volan (deci, ศoferi cu o valoare mai micฤ de 0.41 mg/l alcool pur รฎn aerul expirat), 319 de infracศiuni (art. 336, alin. 1 din Codul Penal) ศi 63 de infracศiuni privind consumul de substanศe interzise la volan (art. 336, alin. 2 din Codul Penal). ศoferi pe care Legea Anastasia nu pare sฤ รฎi sperie.
Pentru oricare din cele douฤ teme abordate este nevoie de iniศiatori, de oameni care sฤ arate cฤ meritฤ toate voturile. Cel puศin doi dintre parlamentarii nemศeni – deputat Monica Ionescu ศi senator Daniel Romeo Paul Gheorgheย – nu pot fi contactaศi nici mฤcar pe contul oficial de Facebook/Meta. Sunt parlamentari importaศi, la fel ca ศi deputatul Ciprian Ciubuc. Au ajuns รฎn aceste funcศii pe listele unor partide extremiste, รฎnsฤ sunt acum neafiliaศi. ศi Andreea Firuศa Neacศu a pฤrฤsit AUR ศi face parte acum din grupul parlamentar PNL. รn afarฤ de cei menศionaศi, รฎn Neamศ PSD are un senator – Rฤducu Adrian Pฤduraru ศi doi deputaศi – Ciprian ศerban (actualmente ministru al Transporturilor), Paul Claudiu Cotรขrleศ; AUR are un senator – Sorin Lavric ศi un deputat – Dumitrina Mitrea; PNL are un deputat – Adrian Virgil Ciobanu; USR are un deputat – Iulian Bulai. Unii dintre ei au mai prins mandate ศi รฎn trecut, alศiiย sunt la primul mandat. Cu toศii, รฎnsฤ, nu dau semne care sฤ conteze cu adevฤrat รฎn rรขndul nemศenilor. Un telefon accesibil la care cetฤศenii sฤ รฎศi poatฤ suna parlamentarii trimiศi la Bucureศti ar fi un start mai mult decรขt decent. Totuศi, indemnizaศiile sunt mari, iar sumele forfetare majorate.
N.B. Doar numerele de telefon ale deputatelor Andreea Firuศa Neacศu ศi Dumitrina Mitrea au fost gฤsite cu uศurinศฤ la o simplฤ cฤutare pe Google ศi Facebook, respectiv pe pagina oficialฤ de Facebook. ย
P.S. Tik Tok nu a fost inclus รฎn aceastฤ analizฤ…
ศtiri
Se impune reorganizare teritorialฤ? Localitฤศi unde nu sunt farmacii, medic de familie, stomatolog, apฤ ศi canal sau gaze
Raportul din 29 octombrie 2025 al Curศii de Conturi a Romรขniei cฤtre Monisterul Dezvoltฤrii aratฤ, printre altele, cฤ รฎn Romรขnia este necesarฤ o reorganizare teritorialฤ, un concept despre care factorii politici au vorbit รฎn spaศiul public, รฎn ultimii ani. Intitulat „COMUNELE ศI ORAศELE MICI DIN ROMรNIA, รN CฤUTAREA UNUI NOU MODEL DE ORGANIZARE. Provocฤri semnificative รฎn ceea ce priveศte modul de organizare, gestionarea resurselor ศi furnizarea de servicii publice”, raportul aratฤ cฤ UAT-urile se confruntฤ cu o serie de provocฤri care le pot afecta dezvoltarea. Dependenศa de finanศare de la bugetul de stat ศi capacitatea redusฤ de a colecta venituri proprii reprezintฤ constrรขngeri majore. Totodatฤ, accesul la servicii publice esenศiale reprezintฤ o componentฤ criticฤ a calitฤศii vieศii ศi a bunฤstฤrii sociale. รn Romรขnia, persistฤ disparitฤศi semnificative รฎntre mediul urban ศi cel rural รฎn ceea ce priveศte accesul la servicii de sฤnฤtate, educaศie ศi utilitฤศi de bazฤ. Modul รฎn care este organizatฤ ศi structuratฤ administraศia publicฤ localฤ determinฤ o distribuire ศi utilizare inegalฤ a resurselor.
Specialiศtii spun cฤ autostrada nu va fi suficientฤ pentru dezvoltarea zonei noastre, dacฤ resursele de a atrage investitori ศi know-how-ul edililor vor fi puศine spre deloc.
Organizarea administrativ-teritorialฤ a Romรขniei dateazฤ din anul 1968, fiind conceputฤ pentru a rฤspunde unei realitฤศi sociale ศi economice specifice acelei perioade, diferite de cea de astฤzi, aratฤ raportul. Schimbฤrile care au intervenit รฎn timp รฎn acest domeniu au avut un impact profund asupra societฤศii, generรขnd un decalaj รฎntre aศteptฤrile cetฤศenilor ศi capacitatea instituศiilor de a furniza servicii la nivel local care sฤ satisfacฤ pe deplin nevoile comunitฤศii.
-
ศtiriacum 8 ani1 Decembrie la Roman
-
ศtiriacum 9 aniUrbaniac S04E05 – Cristian Prฤjescu
-
ศtiriacum 4 aniBaie รฎn pielea goalฤ, รฎn centrul Romanului
-
ศtiriacum 3 aniMoarte รฎnvฤluitฤ รฎn mister: "Dionisie nu s-a sinucis!"
-
ศtiriacum 4 aniDin imagini, podul de la Luศca pare a fi… crฤpat ศi lฤsat pe mijloc
-
ศtiriacum 3 aniEleve din Roman de 14 ศi 15 ani, filmate รฎn timp ce se pฤruiau
-
ศtiriacum 4 aniTรขnฤr gฤsit รฎmpuศcat รฎn gรขt, รฎntr-o maศinฤ, รฎn Roman
-
ศtiriacum 4 aniCrimฤ oribilฤ la Icuศeศti: un bฤrbat ศi-a omorรขt soศia





