Când abuzatorii poartă ecuson, victimele rămân adesea fără voce. Iar când vorbesc, de multe ori nu găsesc o rezolvare, amplificându-le și mai mult frustrările legate de alegerea de a-și exterioriza experiențele. Când victimele sunt minore, situația se complică și mai mult. O hartă a abuzurilor și hărțuirilor sexuale a site-ului de investigații Rise Project adună toate cazurile în care cadre didactice care predau în unități de învățământ din România sunt acuzate de forme de abuz. Unele au ajuns pe masa unui judecător între anii 2017-2023. Multe dintre cazurile consemnate în hartă au ajuns doar în presă, nu și într-o sală de judecată. Multe dintre formele de hărțuire sexuală bifate cu descrieri amănunțite în această hartă au status „fără condamnare”. În fața unor astfel de situații, ce rămâne de făcut? Cum poate fi eliminat acest fenomen din rândul elevilor care sunt trimiși la școală pentru studii, nu pentru a cădea victime ale unor forme de abuz, indiferent de statutul lor social sau economic sau de aspecte ce țin de fizicul ori îmbrăcămintea acestora? Harta Rise Project deține 268 de cazuri indexate, în perioada menționată. Sunt voci care, deși au vorbit la vremea întâmplărilor, au rămas fără ecou.

– „Eu când am făcut plângere la poliție, am încercat să mai găsesc fete de la mine din școală care … adică am trimis la toate fetele din clasă de la mine și la mai multe și am auzit la mai multe licee, îmi povesteau fetele că adică as-ai o chestie care se întâmplă peste tot doar că lumea nu vorbește… „
– A spus așa: „Pe la 1-2 noaptea, cam așa, m-am trezit din somn și era cineva aplecat peste mine.”
– El mă chema într-o altă clasă. Eu eram înaltă și mă chema ba să pun ceva în cui, ba să șterg tabla mai sus, cu pretexte din astea mă chema din clasă. Și apoi îmi punea mâna pe sâni și mă săruta pe ureche, pe gât și tot felul așa, mă atingea pe corp.
– Mă întreba dacă-mi place. Eu îi spuneam că NU. Eu eram dezgustată! Adică, nu știu, n-am cuvinte! Probabil puteți să vă imaginați, eram un copil!
– Pipăieli mizerabile!
– Într-adevăr, au fost fete în clasă la noi cărora le adresa „vai, ce frumoasă ești, dar ce frumos te-ai îmbrăcat, îmi place cum te-ai îmbrăcat”
– Se dădea la noi sau dacă noi spuneam că avem nevoie la baie dânsul spunea „hai să merg cu tine, să nu îți fie frică sau să pățești altceva, vin eu cu tine să te protejez”. Sau pe alte colege nu le lăsa să plece la microbuz, care făceau naveta, le ținea cu el în clasă pentru că… așa voia dânsul, le atingea.
– Sunt niște lucruri extrem de grave, mi-au afectat și parcursul meu școlar, mi-au afectat foarte tare viața

În fața unor astfel de mărturii, păstrate anonim așa cum ne-au cerut avertizorii noștri, specialiștii spun că experiențele de acest gen pot afecta tot parcursul adultului de după. Răni care, deși uitate sau înghețate într-un colț al amintirilor, ele nu se vindecă niciodată. Pot fi tratate cu terapie, cu înțelegere, dar și cu dreptate acolo unde se impune.

Precum angajații din multe domenii, și cei din școli trec prin testări prsihologice, obținând la final avizul apt din punct de vedere psihologic. Aceste documente, spune specialistul consultat de redacția noastră, nu arată că adultul care interacționează cu minorii nu poate avea numite deviații sau porniri. Mai mult decât atât, aceste testări sunt făcute, în unele cazuri, pe repede-înainte, iar în cazul specialiștilor care nu doresc să sară anumiți pași, beneficiarii îi ocolesc.

În Neamț, Inspectoratul Școlar Județean, prin vocea reprezentanților săi, dezaprobă vehement comportamentele neadecvate la clasă, din partea profesorilor. Totuși, pentru ca acestea să ajungă la inspectorat, mai întâi trebuie să treacă de școli. Doi directori ale unor licee din Roman au acceptat să ne vorbească pe această temă.

Și alți directori de unități școlare din Roman au fost invitați să comenteze asupra acestui subiect sensibil și să emită un punct de vedere privind aceste potențiale forme de abuz, însă au refuzat interviurile propuse. Subiectul nu este unul ușor de digerat, însă fenomenul există, iar factorii decizionali trebuie să combată – cu toate pârghiile – apariția sa în propria bătătură. Pe termen lung, victimele simt ca o palmă zdravănă faptul că nu au fost ascultate sau că nu li s-a făcut dreptate, mai mult decât abuzul în sine.

Angajații din învățământ au și certificate de integritate comportamentală obținute de la poliție. Acesta este ca un istoric care atestă dacă un angajat din învățământ este sau nu curat din punct de vedere al infracțiunilor cu tentă sexuală. Acesta, deci, nu arată o posibilă problemă pe care un cadru didactic ar putea să o aibă, ci mai degrabă arată istoricul unor fapte de această natură, pe care acesta le-ar fi putut comite în trecutul sau. Inspectoratul de Poliție Județean Neamț transmite că la nivelul instituției au fost efectuate seminarii prin care polițiștii au învățat protocoale privind modalitatea e gestionare a unor astfel de cazuri.

– Dânsul ne atingea. Și noi când spuneam la dirigintă spunea că nu, că ni se pare nouă, că suntem nebune cum ar veni.
– Dar toată școala, adică toți elevii – și băieții, și fetele – știam că el se dădea la toate fetele din toată școala, adică nu era ceva care nu se știa.
– Dacă-mi permiteți vă rog și nu sunt prea intruzivă, vă atingea cum, unde vă atingea?
– Pe unde, aproape de sâni, pe spate, prin zona gâtului, adică unde nu cred că un profesor ar trebui să ne atingă, nu?