Știri
Cine sunt parlamentarii de Neamț și care le sunt… averile?
În urma numărării voturilor exprimate la alegerile parlamentare, în județul Neamț, repartiția mandatelor de deputați și senatori este următoarea: PSD – un senator (Răducu Adrian Păduraru), doi deputați (Ciprian Șerban, Paul Claudiu Cotârleț); AUR – un senator (Sorin Lavric), doi deputați (Dumitrina Mitrea, Andreea Firuța Neacșu); SOS – un senator (Daniel-Paul-Romeo Gheorghe), un deputat (Ciprian Ciubuc); PNL – un deputat (Adrian-Virgil Ciobanu); USR – un deputat (Iulian Bulai); POT – un deputat (Monica Ionescu).
Reamintim faptul că La Senat, lider la numărul de voturi acordate în județul Neamț a fost PSD, votat de 24.83% dintre alegătorii prezenți la urne, urmat de AUR cu 23.38 %, PNL cu 12.48%, SOS România cu 11.68%, USR cu 9.92 %. Sub pragul de 5% au primit voturi partidele SENS, PSDU, DREPT, REPER, PSDI, PPR, PER, UDMR și ANC. Tot în județul Neamț, statistica arată că la Camera Deputaților, PSD a obținut 23.99 % dintre voturi, urmat de AUR cu 21.45 %, PNL cu 12.60%, USR cu 9.89 %, SOS România cu 9.44 % și POT cu 6.46%. Sub pragul de 5% au primit voturi partidele SENS, PSDU, Forța Dreptei, REPER, DREPT, UDMR, PSDI, PPR, PRA.
Parlamentarii de Neamț conturează – așadar – un mozaic cel puțin interesant, având în vedere coloratura politică trasată în jurul celor opt mandate de deputat și trei de senator, repartizate în județul nostru. Unii dintre ei sunt nemțeni și sunt cunoscuți în Neamț. Pe alții, nu doar că puțină lume îi cunoaște, dar nici nu i-a văzut în campanie prin Roman, de exemplu. În această legislatură nu vom avea nici un parlamentar romașcan. Chiar și așa, votul exprimat este unul clar, așa că acești oameni sunt cei care vor reprezenta județul nostru în următorii patru ani.
Răducu Adrian Păduraru – senator PSD de Neamț
Adrian Păduraru a absolvit, potrivit CV-ului, Facultatea de Inginerie Economică din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” Iași, studii licență – Științe economice – Domeniul Management în cadrul Universitatății „Spiru Haret” București, studii master – Facultatea de Management Competente Personale din cadrul Academiei de Studii Economice București, program postuniversitar de formare si dezvoltare profesională – Manageri și Leadership Academia de Studii Economice București.
Conform declarației de avere din 2024, Adrian Păduraru – fost vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț deține un teren intravilan în Săvinești, județul Neamț, dobândit prin contract de vânzare-cumpărare, cotă parte 1/1 și un spațiu comercial/de producție în aceeași localitate, construit, cotă parte 1/2. Deține un autoturism și patru autovehicule, fără bjuterii sau obiecte de artă care să depășească valoarea de 5.000 de euro. În depozitele bancare, respectiv conturile curente totalizează, conform declarației de avere, suma de 37.619 lei. Senatorul de Neamț nu figurează cu debite sau ipoteci. În declarația de avere apare un împrumut acordat de către acesta Asociației ASIR Vaduri din comuna Alexandru cel Bun, în sumă de 83.998 de lei. Adrian Răducu Păduraru declară un venit anual încasat de 154.173 de lei (de la CJ Neamț), iar soția sa de 98.561 de lei (Organismul Intermediar Regional Programe Europene Capital Uman).
Ciprian Constantin Șerban – deputat PSD de Neamț

Potrivit CV-ului, Ciprian Șerban a absolvit Facultatea de Științe Politice, la Universitatea „Petre Andrei” din Iași și master la Academia de Studii Economice din București. În 2018 a urmat cursurile Colegiului Național de Apărare, Departamentul pentru studii de securitate si Leadership.
Potrivit declarației de avere din anul 2024, deputatul PSD de Neamț pentru un nou mandat, Ciprian Șerban, nu deține nici un teren. Are două apartamente în Roznov, obținute prin moștenire, în anul 2003, cu o cotă parte de 3/8. Nu declară autovehicule sau autoturisme. Declară, însă, un ceas în valoare de 5.000 de euro și bijuterii în valoare de 8.500 de euro. Deputatul nu declară conturi bancare deschise în care depozițiile de bani să depășească valoarea totală de 5.000 de euro. Are două împrumuturi contractate, din 2006, dintre care unul este în valoare de 20.000 de euro, iar celălat de 5.000 de euro. La capitolul venituri, Ciprian Șerban totalizează 150.508 lei din indemnizația de deputat, iar 3.072 de lei reprezintă alocația de stat a copilului.
Paul Claudiu Cotârleț – deputat PSD de Neamț

Paul Claudiu Cotârleț, deputat PSD de Neamț importat din județul Bacău, a terminat Facultatea de Istorie la Universitatea București, Secția Relații Internaționale și Studii Europene, Facultatea de Științe Politice la Universitatea București, are master-uri dintre care unul în Istorie și Diplomație Politică sec. XIX-XX. Este doctor in Istorie, specializat pe legatura dintre politică, fotbal și diplomație în Balcani la început de secol XX. A urmat o serie de cursuri post-universitare: Colegiul Național de Apărare, Institutul Diplomatic Român, Institutul Național de Administrație.
Potrivit declarației de avere din anul 2024, Paul Claudiu Cotârleț deține un teren dobândit prin vânzare-cumpărare în localitatea Popești-Leordeni din județul Ilfov, cotă parte de 100% și un apartament în Mamaia, dobândit tot prin vânzare-cumpărare, cotă parte de 100%. Nu declară autoturisme sau autovehicule, în schimb declară o colecție de abțibilduri și ceasuri în sumă de 7.500 de USD și o colecție de artă în valoare de 25.000 de euro. Nu declară conturi bancare deschise în care depozițiile de bani să depășească valoarea totală de 5.000 de euro. Acesta are trei împrumuturi acordate în nume personal unor persoane, în valoare de 150.000 de lei, 10.000 de euro, respectiv 150.000 de lei. Consemnează în declarația de avere dar de botez în valoare totală de 115.000 de euro, în Corbeanca. În calitate de conferențiar universitar, tânărul deputat de Neamț a încasat suma de 53.147 de lei, din poziția de consilier parlamentar în Senatul României suma de 60.418 lei, iar din poziția de consilier parlamentar în Camera Deputaților suma de 18.660 de lei. Nu declară alte venituri.
Sorin Lavric – senator AUR de Neamț

Sorin Lavric, senator AUR de Neamț a absolvit Facultatea de Medicină Generală, București, Facultatea de Filozofie, București și are doctorat în filozofie. Acesta a fost, pe rând, medic stagiar la Spitalul Județean din Brăila, stagiar militar în garnizoana din Bacău, redactor la Editura „Humanitas”, redactor la revista „România literară”, profesor asociat la UNATC, profesor asociat la Facultatea de Filozofie (Universitatea București).
Potrivit declarației de avere din anul 2024, Sorin Lavric deține două terenuri intravilane în Piatra Neamț , unul dobândit prin vânzare-cumpărare, cotă parte 1/2 și un altul dobândit prin donație, cotă parte 1/1, pe numele soției sale. Are două case de locuit în Piatra Neamț, una dobândită prin contract de vânzare-cumpărare, cotă parte de 1/2, o alta pe numele soției dobândită prin donație, cotă parte de 1/1. Deține două apartamente în București, dobândite prin metoda „altele” decât cele menționate anterior și un autoturism dobândit prin leasing. Nu declară bijuterii sau obiecte de artă care să depășească suma de 5.000 de euro. Soția sa deține fonduri de investiții, inclusiv pensii private sau alte sisteme de acumulare (pilonul II), în valoare de 195.962,51 lei în 2008. Sorin Lavric are alte fonduri de investiții, inclusiv pensii private sau alte sisteme de acumulare (pilonul II), în valoare de 67.437,00 lei în 2007, iar soția sa alte fonduri de investiții, inclusiv pensii private sau alte sisteme de acumulare (pilonul II), în valoare de 19.550,13 lei în 2008. Tot pe numele soției sale figurează alte fonduri de investiții, inclusiv pensii private sau alte sisteme de acumulare (asigurări) în anii 2014, 2018, în valoare de 40.529 de lei de lei, un cont la o bancă, cu depozit de 22.848 de lei și un altul cu depozit de 920 de euro. Senatorul Sorin Lavric are un împrumut acordat în nume personal Partidului AUR, în contul de campanie electorală, în valoare de 60.000 de lei. La capitolul credite, credit ipotecar, descoperire de card, leasing, nevoi personale și altele asemenea, familia Lavric a contractat sume totale de 190.751,7 lei și 62.500 de euro. În calitate de senator, Sorin Lavric a încasat 153.312 lei, iar soția sa însumează venituri de 282.551 de lei.
Dumitrina Mitrea – deputat AUR de Neamț

Dumitrina Mitrea, deputat AUR de Neamț, a absolvit Management, Economie, Marketing la Academia de Studii Economice din București, și curs postuniversitar în cadrul aceleeași instituții în Management Guvernare modernă/Administrație publică locală, Managementul proiectelor – Atragerea Fondurilor Europene, Managementul calității.
Potrivit declarației de avere din anul 2024, Dumitrina Mitrea nu deține terenuri sau imobile, însă deține un autoturism dobândit prin vânzare-cumpărare. Deține o colecție de tablouri realizate în Tabăra de acuarelă „Iulia Hălăucescu”, în valoare 34.800 de lei și are un împrumut bancar contractat, în valoare de 127.576, 80 lei. În calitate de deputat, aceasta a obținut venit anual încasat de 137.256 de lei, iar soțul acesteia venit anual încasat de 88.026 de lei (Organismul Intermediar Regional Programe Europene Capital Uman, Regiunea N-E, Piatra Neamț).
Andreea Firuța Neacșu – deputat AUR de Neamț

Andreea Firuța Neacșu, deputat AUR de Neamț, anterior validată consilier județean în Consiliul Județean Neamț din partea aceleași formațiuni politice (după alegerile locale 2024) este economist, potrivit listei depuse la Biroul Județean de Circumscipție Județeană Neamț, pentru alegerile parlamentare 2024. A absolvit studiile la Academia de Studii Economice din București, potrivit descrierii postate în mediul online.
Potrivit declarației de avere din anul 2024, Andreea Firuța Neacșu nu deține terenuri, imobile sau autovehicule, nu deține bijuterii sau obiecte de artă care să depășească valoarea de 5.000 de euro, nu a acordat și nici nu a contractat împrumuturi care să depășească valoarea de 3.000, respectiv 5.000 de euro. Proaspăta deputată de Neamț a declarat venituri salariale din Camera Deputaților, consilier, în valoare de 33.966 de lei.
Daniel-Paul-Romeo Gheorghe – senator SOS RO de Neamț

Daniel-Paul-Romeo Gheorghe, senator SOS România de Neamț este licențiat în Contabilitate și Informatică de Gestiune, masterand în Managementul Firmelor Mici și Mijlocii la Universitatea „Artifex” București. A candidat la Primăria Sectorului 3 București și a fost comisar șef în cadrul Gărzii Naționale de Mediu din București, timp de doi ani. Daniel-Paul-Romeo Gheorghe figurează și pe lista europarlamentarelor 2024, din partea aceleași formațiuni politice.
Potrivit declarației de avere din anul 2024, Daniel-Paul-Romeo Gheorghe nu deține terenuri. Deține două apartamente (nu se arată unde) dobândite prin vânzare-cumpărare, unul cotă parte de 100% și un altul de 50%. Nu declară autovehicule, nu are bijuterii sau obiecte de artă care să depășească valoarea de 5.000 de euro, nu a acordat și nici nu a contractat împrumuturi care să depășească valoarea de 3.000, respectiv 5.000 de euro. La capitolul investiții, declară monede virtuale în valoare de 150.000 de euro. A încasat venituri reprezentând indemnizația de consilier local în cadrul CL al Primăriei Sectorului 3 București, în sumă de de 12.965 de lei. Nu declară alte venituri.
Ciprian Ciubuc – deputat SOS RO de Neamț

Ciprian Ciubuc, deputat SOS RO de Neamț, este din Republica Moldova, ales inițial deputat de AUR în 2020, în circumscripția 9, județul Brăila. A absolvit studiile la Universitatea Tehnică din Chișinău, Republica Moldova, Facultatea de Management și Tehnologie în Industria Alimentară, titlu de Inginer Licențiat în Industria Alimentară Disciplinele principale studiate/competenţele profesionale dobândite Management Industrial Tehnologia produselor alimentare.
Potrivit declarației de avere din anul 2024, Ciprian Ciubuc deține un teren agricol dobândit prin moștenire, în Republica Moldova, cotă parte de 100%, un teren în Viișoara, Județul Neamț dobândit prin vânzare-cumpărare, cotă parte 1/2. Deține un autoturism dobândit prin vânzare-cumpărare. Nu are bijuterii sau obiecte de artă care să depășească valoarea de 5.000 de euro, nu a contractat împrumuturi care să depășească valoarea 5.000 de euro. La capitolul debite, garanții, ipoteci, acesta figurează cu împrumuturi în valoare de 75.000, respectiv 50.000 de lei. Acesta a încasat indemnizație în valoare totală de 128.425 de lei (Camera Deputaților), iar soția sa venituri salariale în „alte instituții”, în valoare de 69.468 de lei. Tot soția a încasat venituri independente, din exploatație fermă de ovine, în sumă totală de 5.600 de euro. În calitate de deputat, declară un venit anual încasat de 131.194 de lei.
Adrian -Virgil Ciobanu – deputat PNL de Neamț

Adrian-Virgil Ciobanu, deputat PNL de Neamț, a fost subprefect de Neamț, șef al RAR Neamț. A absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, a obținut certificat de atestare inspector tehnic clasa a II-a la RAR, inspector tehnic GPL la RAR, certificat auditor de terță parte pentru Sistemul de Management al Calității, Master în Management Public, Academia de Studii Economice.
Potrivit declarației de avere din anul 2024, Adrian -Virgil Ciobanu deține cinci terenuri dobândite prin vânzare-cumpărare, dintre care trei în comuna Tazlău, județul Neamț, cotă parte 1/1 și un alt teren dobândit prin moștenire, cotă parte 3/8 (nu se arată unde). În declarația de avere declară că deține trei imobile, dobândite prin construire, moștenire, respectiv prin vânzare-cumpărare, cotă parte de 1/1,3/8, respectiv 1/1 și două autoturisme dobândite prin vânzare-cumpărare. La capitolul bunuri înstrăinate figurează un autoturism în valoare de 4.300 euro. În conturile curente în deține 8.609,6 lei și 34.000 de euro, dar și fonduri de investiții, inclusiv pensii private sau alte sisteme de acumulare, în valoare de 97.870.4, respectiv 25.915.91 de lei. În calitate de subprefect al Județului Neamț a încasat venituri în sumă de 121.922 lei, iar soția sa 48.450 de lei, adăugându-li-se venituri în sumă de 3.400 de lei, respectiv 12.000 de lei reprezentând unele drepturi bănești pentru copii.
Iulian Bulai – deputat USR de Neamț

Iulian Bulai, deputat USR de Neamț a absolvit Școala de arte Einar Granum, Oslo (Norvegia), Licenţiat la Academia Naţionala de Arte, Oslo (Norvegia), Master la Academia Naţionala de Arte, Oslo (Norvegia), Master Universitatea din Siena (Italia)/ Relaţii internaţionale şi diplomaţie culturală.
Potrivit declarației de avere din anul 2024, Iulian Bulai deține un teren agricol în localitatea Recea, dobândit prin moștenire, cotă parte de 100%, un alt teren intravilan în localitatea Tămășeni, dobândit prin moștenire, cotă parte de 50%, un teren intravilan în localitatea Tămășeni dobândit prin vânzare-cumpărare, cotă parte de 50% și un teren intravilan în București, dobândit prin vânzare cumpărare, cotă parte de 50%. La capitolul imobile, deputatul Iulian Bulai deține un apartament în Oslo, Norvegia, dobândit prin vânzare-cumpărare, cotă parte de 50%, alte două imobile în Tămășeni, dobândite prin vânzare-cumpărare, cotă parte de 50%, un imobil dobândit prin construcție în Tămășeni, cotă parte de 50%, dar și o casă de locuit în București, dobândită prin vânzare-cumpărare, cotă parte de 50%. Deține un autoturism dobândit prin vânzare-cumpărare, iar la capitolul obiecte de artă declară o statuie din bronz în valoare de 100.000 NOK și diverse sculpturi din ceramică și gips în valoare de 80.000 NOK, ale cărui autor este însuși tânărul deputat. Are credite contractate în OSLO, în valoare totală de 4.458.978 NOK. În calitate de deputat a încasat venit anual în sumă de 141.636 de lei, iar soția sa, în calitate de jurnalist în OSLO, venituri de 504.174 NOK. Din chirii înregistrează venituri de 121.710 NOK. Drepturile bănești ale copiilor totalizează 11.520 de lei.
Monica Ionescu – deputat POT de Neamț

Monica Ionescu, deputat POT de Neamț, este prezentată de către președintele POT – Anamaria Gavrilă – drept „avocat cu peste 23 de ani experiență în drept internațional. Practică în Elveția și România, oferind consultanță în cauze transfrontaliere și dreptul familiei. Apără drepturile fundamentale ale omului, cu accent pe copii, familie și integrarea socială.
Potrivit declarației de avere din anul 2024, Monica Ionescu deține două terenuri agricole, dobândite prin vânzare-cumpărare, un teren forestier și un teren intravilan, cel din urmă în Ilfov, la toate având cotă parte de 1/2. Deține o casă de locuit în Ilfov, dobândită prin construire și un autoturism dobândit prin cumpărare. Nu declară bijuterii sau obiecte de artă care să depășească suma de 5.000 de euro, nici împrumuturi acordate, contractate sau depozite bancare. La capitolul venituri din activități independente, profesie liberală – avocatură – veniturile anuale încasate de Monica Ionescu și soțul acesteia sunt declarate „conform fișei fiscale”, în declarația de avere.
Lista parlamentarilor de Neamț va fi completată/modificată în baza finalizării procesului de redistribuire a mandatelor în Parlamentul României.
Știri
Chemat la Poliție pentru că figurează în registrul Traficanților și Consumatorilor de Droguri, la 15 ani de la reabilitare fără recidivă
„Pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor din sfera traficului și consumului ilicit de droguri, precum și pentru reducerea riscului de recidivă în rândul persoanelor condamnate pentru astfel de fapte, funcționează Registrul Național Automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni din sfera traficului de droguri.”, se arată pe site-ul Poliției Române. În acest registru este ținută evidența persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au dispus: renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, precum și a celor față de care au fost dispuse măsuri de siguranță privind săvârșirea infracțiunilor din sfera traficului și consumului de droguri sau a operațiunilor cu substanțe psihoactive. Registrul este instituit prin Legea nr. 61/2024, care a intrat în vigoare la data de 29 martie 2024, însă Registrul a devenit funcțional începând cu data de 1 iunie 2025. Începând cu data menționată, datele cu caracter personal din evidențele cazierului judiciar ale persoanelor care au comis fapte din sfera traficului de droguri se înregistrează în Registrul destinat. Informațiile din Registru pot fi comunicate autorităţilor competente din statele membre sau statele terţe care desfășoară activități de cooperare şi asistenţă poliţienească internaţională sau de cooperare judiciară în materie penală.
„Problema majoră este chiar din titlul legii care vorbește de fapt de o “urmărire” a acestor persoane chiar și după executarea unor posibile pedepse ori de când ele sunt considerate ca executate și mai mult de atât, fotografierea, amprentarea dar culmea și prelevarea de probe biologice și obligația acestor persoane de a se prezenta PERIODIC la secția de poliție, vine cumva nu în contradicție dar și totală nelegalitate raportat la drepturile persoanei în procesul civil, Constituția României și dreptul de a fi uitat după ce nu mai ai de dat socoteală legii penale.” arată avocatul Adrian Cuculis, într-un material postat pe 5 septembrie 2025, pe site-ul oficial Cuculis și Asociații, care adaugă faptul că „dacă este cineva care a fost implicat în vreun dosar care are legatură cu substanțele interzise urmează nu doar să fie implementat în acest registru, dar urmează să fie supus și altor proceduri nu tocmai legale, dupa părerea noastră.”
Într-o situație absurdă – după cum însuși mărturisește – se află I.B., un cetățean care s-a prezentat în redacția noastră la o oră după ce a ieșit din sediul Poliției Municipiului Roman joi, 20 noiembrie 2025. Bărbatul a reușit, cu greu, să iasă din instituție fără să fie amprentat și să-i fie prelevate probe biologice. Oamenii legii au reușit doar să îl fotografieze, deși bărbatul ar fi insistat să se consemneze că a refuzat și fotografierea de la bun început. A săvârșit o greșeală acum 20 de ani pentru care trebuie să plătească acum, potrivit prevederilor menționate, deși până în prezent nu a mai avut probleme cu legea. A primit, atunci, pedeapsa închisorii de 3 ani cu suspendare pentru consum și comercializare de substanțe interzise. El spune că a fost prins fumând „un joint”, în timp ce îl împărțea cu un amic. Pentru a înțelege de ce cataloghează situația sa ca fiind una absurdă și nepotrivită după două decenii, trebuie urmărit interviul care urmează. Din motive lesne de înțeles, persoana intervievată a dorit păstrarea anonimatului.
Reporter: Ați venit astăzi la noi pentru că aveți o problemă, ați trecut printr-o întâmplare. Despre ce este vorba?
I.B. : E vorba de un eveniment petrecut în 2006, consum de droguri. La momentul respectiv am primit 3 ani cu suspendare, 4 ani de reabilitare. Menționez că nu au mai fost niciun fel de abateri din partea mea de la acea condamnare. Cazierul este curat. Dar am înțeles că este o lege, 61/2024, care a început să fie pusă în aplicare în momentul de față. Persoane cu cazier pe Legea 43/2000 sunt rechemate la secțiile de poliție pentru pozat, amprentat, prelevat probe biologice.
Reporter: Nu e în contradictoriu cumva faptul că dumneavoastră aveți cazierul curat, dar sunteți în acest registru și chemat pentru prelevare de probe, amprentare și fotografiere?
I.B.: Eu consider că e o eroare, iar legea fiind retroactivă nu precizează de când. Poate fi din ’45, poate fi din… Așa foarte multe persoane probabil sunt prinse în incidența acestei legi. Și în cazul meu, fiind reabilitat de 15 ani, nu mi se pare normal la 3 luni de zile să te-ntâlnești cu un ofițer de probațiune, să îți fie prelevate probe biologice, să vină la tine acasă, să întrebe membrii familiei sau persoane din jur despre tine, să fii controlat de unde ai banii, pe cei îi cheltui, de unde… Mi se pare un pic aberant. Ești privat de foarte multe drepturi și nu știu dacă în Constituție sau pe la CEDO se știe despre așa ceva.
Reporter: Dumneavoastră spuneți că din 2006, când ați fost implicat în această speță pe consum de droguri și a fost o singură întâmplare din ce ne-ați mărturisit, nu ați mai avut probleme cu legea, cel puțin referindu-mă la această sferă a consumului de droguri sau alte infracțiuni similare?
I.B.: Nu, de atunci nu au mai fost absolut niciun fel de probleme cu legea, nici măcar rutiere.
Reporter: Și când ați primit această înștiințare acasă?
I.B.: Pe data de 17 noiembrie, luni, o mașină a oprit în fața porții, am auzit o sirenă. Mi-am dat seama că trebuie să fie de la poliție, am zis că poate s-a întâmplat ceva în zonă. Am ieșit, am fost înștiințat de un domn agent și o domnișoară care era cu el sau doamnă, nu știu, cu privire la Legea 61 și că trebuie să merg la sediul Poliției din Roman pentru a-mi fi prelevate probe biologice, fotografie și amprente. Neștiind despre ce e vorba în lege am zis că – dacă e doar atât – ne întâlnim la ora 14 ca să terminăm odată cu tâmpenia asta. După care am intrat pe internet și am citit despre ce-i vorba și ce spune legea.
Mi-am dat seama că după legea lor, 10 ani eu ar trebui din momentul de față să mă întâlnesc din trei în trei luni cu un ofițer de probațiune, să spun dacă plec din localitate zece zile sau mai mult de zece zile, unde plec, unde mă duc. Trebuie iarăși să mă înregistrez la poliție în maxim trei zile. Nu înțeleg unde e pericolul social, dar așa deodată, de unde?
Reporter: În momentul în care ați verificat și ați văzut despre ce este vorba ați considerat că vă încadrați să fiți introdus în acest registru?
I.B. Nu, bineînțeles că nu.
Reporter: De ce din punctul dumneavoastră de vedere?
I.B.: Nu mi se pare normal după 15 ani de zile, după 20 de ani de la un eveniment care s-a întâmplat în adolescență, un eveniment pentru care m-am supus legilor vremurilor respective, acum să vină „colegii” care să mă persecute iarăși pentru încă zece ani de zile, fără motiv. Sunt o persoană reabilitată, cu cazierul curat, sunt un om normal ca oricare altul. Nu înțeleg de ce discriminările astea.
Reporter: Cum v-ar afecta pe dumneavoastră să figurați în acest registru, în povida celor povestite, respectiv că e durata de timp mare de atunci, că n-ați mai recidivat în fața legii?
I.B.: În primul rând, nu știu, mi se pare rușinos pentru mine să apar în astfel de registru. Nu am tangență cu așa ceva, nu văd de ce ar trebui eu să figurez acolo, să apar acolo. De ce au nevoie de datele mele biologice, că vor fi pus într-o bază de date? De ce bază de date? Pentru ce? Eu nu doresc să dau probe de ADN care să ajungă, nu știm unde. Și nu știm ce se întâmplă cu ele. Disconfortul care se creează, atât mie, cât și persoanele din jurul meu. Vă dați seama că sunt puse la îndoială anumite chestii în momentul unei citații de genul ăsta.
Reporter: Adică partenerul de viață, familia, rudele, se pot întreba dacă nu cumva aveți… alte probleme, nu?
I.B.: Dacă sigur despre asta e vorba sau poate vorba de altceva. Nu, uite, stai, chiar este o lege. Plus durata de timp, plus… M-am gândit din momentul de luni până acum, la dezavantaje.
Reporter: Dumneavoastră spuneți că v-ați prezentat la sediul Poliției Municipiului Roman. Acolo, ce anume s-a întâmplat?
I.B.: Păi, am căzut de comun acord luni cu ofițerul de probațiune să ne să ne întâlnim astăzi (nr.20 noiembrie 2025) la 8.30 dimineață. Eu m-am dus între timp – de luni până astăzi – la Tribunalul Neamț, la Judecătoria Roman. Am făcut o cerere prin care să fiu scos de sub incidența acestei Legi 61/2024. Judecătoria Roman a luat-o în considerare. Mi s-a spus de acolo cu aceste hârtii să merg la Poliție și nu mai trebuie să dau niciun fel de probă, niciun fel de declarație, că este sub jurisdicția Judecătoriei. Eu m-am prezentat cu documentelele respective la sediul de Poliție. La 8.30 am intrat în sediul de Poliție, eram în sediul de Poliție. A durat undeva până la ora 12, timp în care s-au pus foarte multe presiuni de a semna, de a fi de acord cu prelevare de amprentă, de poză, de probe biologice. Am refuzat. Am spus că îmi sunt încălcate anumite drepturi, că vreau să vreau să plec acasă în nenumerate rânduri, dacă nu este motiv să mă rețină. Nu mi s-a dat voie. La un moment dat s-au schimbat în ei polițiștii care tot intrau în camera respectivă. Am fost de acord – deși le-am precizat să menționez în scris, că nu sunt de acord – dar pozatul, cu a-mi face poze. Au insistat după aia cu amprentarea și cu probele. Am refuzat. A venit un șef. Ei au ieșit. Iar domnul care a intrat a început să pună presiune cu amenințări, că dacă nu vreau vine SAS-ul. Mi-a adus Legea 61, scoasă pe hârtie, că „uite, citește!”, agresiv. Și am zis, domnule, știu, am citit-o de 4-5 ori cel puțin, știu ce spune legea. „Nu, citești acum!” I-am zis că nu citesc, că nu nu m-am prezentat la poliție să mă forțeze dumnealui să citesc. M-am prezentat acolo cu altă problemă și părea că se ajunge la altceva. A insistat și i-am zis că am, totuși, niște drepturi garantate din Constituție și nu numai. Moment în care s-a îndepărtat, a mai rămas undeva la 20 secunde în cameră și a plecat.
Reporter: Cu ce scop considerați că au fost făcute aceste presiuni? Să bifeze o reușită în ceea ce vă privește? Adică să reușească să facă această procedură încât să rămâneți în acel registru?
I.B.: Nu am idee care este interesul. De ce s-a insistat? Dacă pentru mine s-a insistat așa mă întreb, oare la fel se insistă pentru fiecare? Cu amenințare, cu dosar penal și așa mai departe, că spune Legea 61. Păi, am adus o hârtie de la Judecătorie, eu am venit de bunăvoie. Nu am fugit. Nu m-ai căutat. Nu sunt un fugar. Sunt o persoană reabilitată. Nu înțeleg de ce ai comportamentul ăsta. Nu ți-am făcut nimic. Nu ai nimic personal cu mine. Nu ne cunoaștem. De ce te comporți așa? De ce pui accent că trebuie, trebuie să semnez? Refuz să semneze.
Reporter: Ați plecat din sediul poliției municipiului Roman până la urmă…
I.B: Da. La ora 12, după refuz, refuz continuu de a semna și spunând că vreau să plec, vreau să plec, vreau să plec, m-au amenințat că îmi fac dosar penal.
Reporter: Pentru refuz?
I.B.: Da, pentru refuz și în final m-au lăsat să plec.
Reporter: Totuși, pe lângă faptul că vă simțiți nedreptățit de această chestiune, de cum este aplicată până la urmă această lege, ați mai venit la noi și pentru un alt motiv și anume acela de a conștientiza și alte persoane care se pot afla în situația dumneavoastră?
I.B.: Eu îl consider un abuz și nu știu dacă alte persoane au acces la informații, la resurse pentru a se lupta cu abuzul de față. Și, nu știu, poate se poate crea o cauză colectivă sau… Am înțeles că legea a fost atacată la CCR. Nu știu rezultatele, nu sunt în domeniul și nu mă pricep. Am rămas surprins luni când am aflat ce se întâmplă.
Reporter: Dumneavoastră considerați, totuși, că acest registru este bun la bază?
I.B. : Consider că este ok, dar pentru persoane care sunt sub incidența legii. Dacă ai avut o condamnare săptămâna trecută, cred că ar trebui să știe ofițerul de tine ce faci și pe unde umbli. Dacă ai avut o condamnare acum 20 de ani, fără nicio altă recidivă după, un cazier curat, de 15 ani de zile, de ce… Având în vedere că am vârsta de 43, n-am 800 de ani. Pentru o greșeală făcută în tinerețe. Pentru care s-a plătit atunci, la vremea respectivă, acum apar niște repercursiuni, se pare, mai mari. Dacă sentința a fost de trei ani cu suspendare, acum ei vor zece ani eu o să mă prezint din trei în trei luni la poliție și ei să vină la mine acasă? Păi, ne cam împrietenim și eu nu prea vreau. Nu îmi plac genul ăsta de prietenii. Forțate!
Reporter: Cum sperați să se rezolve sau să se încheie povestea dumneavoastră?
I.B.: Sper, în primul rând, să nu mai fie retroactivă și să preciseze odată legea asta de când se aplică și să fie mult mai precisă. Și sper să fiu scos din registrul ăsta, că mi se pare o tâmpenie și o porcărie după 20 de ani să te trezești că ai fumat o țigară și acum cineva vrea zece ani de zile să te amprenteze la trei luni de zile. Nu mi se schimbă amprentele. Și nici ADN-ul nu cred că se modifică. Dar, nu știu, probabil…
Reporter: Adică ați fost amprentat la vremea respectivă?
- B.: Exact. Când am avut parte din sentința respectivă, erau toate chestiile astea făcute. Acum le facem din nou de ce? Eu n-am mai făcut nimic între timp. Nu mi se pare normal.
Contactați pentru a oferi un punct de vedere privind cele declarate de cetățeanul I.B., reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Neamț au transmis următoarele: „Situația la care dumneavoastră faceți referire se află sub incidentul Legii nr. 61 din anul 2024, privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni din sfera traficului de droguri, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, punându-se în aplicare procedura de lucru aplicabilă în acest domeniu.”, a semnat a.p. Andreea Atomei, purtător de cuvânt al IPJ Neamț.
Bărbatul care ne-a acordat interviul trebuie să se prezinte din trei în trei luni la Poliția Municipiului Roman, unde să raporteze profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară; din ce trăiește/mijloacele de existență; să menționeze cu ce persoane locuiește sau cu cine intră în contact în mod direct și sistematic; dacă vizitează universități sau alte instituții de învățământ; dacă frecventează festivaluri; adresa unde locuiește. Totodată, trebuie să anunțe organul de poliție cu privire la călătoriile pe care le face, pe ce perioadă, destinația lor, cât și scopul deplasării ori mijlocul de transport folosit. Nerespectarea acestor „obligații” constituie infracțiune și se pedep sește cu amendă sau cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
Conform Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Neamț, până la această dată, 425 de persoane din județul nostru sunt înscrise în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri.
Știri
CJ și Prefectura anunță măsuri pe timp de iarnă. Drupo, acord cadru de 16 milioane de euro
Miercuri, 20 noiembrie 2025, la sediul Palatului Administrativ din Piatra Neamț a avut loc o conferință de presă susținută de președintele CJ Neamț, Daniel Harpa, împreună cu prefectul Județului Neamț, Adrian Bourceanu. Tema conferinței a fost prezentarea situației privind pregătirea autorităților pentru iarnă. Consiliul Județean Neamț are un acord cadru încheiat cu Societatea Drupo în valoare de 81.8 milioane de lei, reprezentând contravaloarea a circa 16.6 milioane de euro, pentru „Lucrări de întreținere curentă și periodică multianuală iarnă-vară 2025-2028 a drumurilor județene din administrarea CJ Neamț”. Capitolul „ÎNTREŢINERE CURENTĂ PE TIMP DE IARNĂ” cuprinde modul de organizare a activităților specifice sezonului rece pentru prevenirea și combaterea înzăpezirii, a poleiului și a gheții pe drumurile județene în vederea asigurării viabilității pe timp de iarnă; pregătirea drumurilor pentru sezonul de iarnă și la ieșirea din iarnă; deszăpezire manuală și mecanică. Valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent este de 27.273.673,46 lei fără TVA, conform Sicap. Prefectul Județului Neamț, Adrian Bourceanu, a precizat că a fost adoptat un plan de monitorizare și management a situațiilor e criză care pot fi generate de fenomenele hidro-meteorologice specifice sezonului rece.
Știri
Au sudat în subsol, a izbucnit foc și nu au anunțat: „Doreii” unei firme puteau da foc spitalului
În cursul zilei de miercuri, 19 noiembrie 2025, la subsolul Spitalului Municipal de Urgență din Roman angajații firmei Klimer Serv din Piatra Neamț au folosit aparatul de sudură pe timpul unor lucrări de reparații capitale si înlocuire conducte de alimentare si evacuare apă si agent termic. Proiectul a fost câștigat de firma menționată, fiind executat în două loturi de 677.910 lei cu TVA privind instalații termice interioare, respectiv 434.593,91 lei cu TVA pentru înlocuire conducte de alimentare și evacuare apa și înlocuire coloane. Scânteile provenite de la aparatul de sudură au provocat un incendiu, pe care muncitorii l-au atins fără să anunțe reprezentanții spitalului de cele întâmplate. Seara, focul s-a reaprins, cauzând degajările de fum. Din fericire, focarul a fost depistat la timp și stins de pompieri. Neglijența putea conduce, însă, la o tragedie sau la producerea unor pagube însemnate.
Știri
Se dorește renovarea căminului CT „Miron Costin”, în care să fie relocați și chiriașii din căminul CT „Petru Poni”
Căminul Colegiului Tehnic „Miron Costin” din Roman, aparținând Primăriei Municipiului Roman, se află într-o stare deplorabilă, insalubru și degradat. În subsol, pierderea de apă este semnificativă, din cauza instalației defecte. Din această cauză, dar și pentru că imobilul nu este izolat, locatarii plătesc facturi foarte mari. Un articol recent despre situația acestui bloc a fost realizat la Roman TV în luna august a acestui an. Atunci, reprezentanții primăriei au transmis că blocul trebuie întreținut de locatari și că fiecare trebuie să curețe în perimetrul său. Cât despre investițiile capitale în dotări și în clădire – la care nu pot interveni cetățenii – și care influențează costul ridicat al facturilor, reprezentanții administrației locale au menționat că un astfel de proiect va fi pe lista priorităților de anul viitor. Un alt cămin cu probleme este cel al Colegiului Tehnic „Petru Poni” din Roman, la etajul superior fiind găzduiți chiriași. În octombrie, Roman TV a difuzat un material în care a fost prezentată situația băilor și a spațiilor inadecvate în care locuiesc chiriașii. În camerele pe care le au închiriate, unele dintre familii și-au tras apă, au montat boilere și și-au improvizat bucătării, iar baie fac la lighean. În urma materialului, la locație s-a prezentat DSP-ul, amendând liceul pentru aspectele sesizate. În cea mai recentă conferință de presă susținută, primarul Laurențiu Leoreanu a precizat că soluția constă în renovarea căminului Colegiului Tehnic „Miron Costin” în care apoi să fie mutați și chiriașii din internatul Colegiului Tehnic „Petru Poni”.
Știri
Au vrut să doneze sânge și unii au fost trimiși la Piatra. Reprezentanții CTS oferă mai multe explicații
La Punctul Fix de Recoltare a Sângelui din Policlinica Roman s-a prezentat, în urmă cu două dimineți, un grup de persoane care și-a manifestat dorința de a dona pentru a ajuta ruda unei colege de serviciu aflate într-o situație disperată. Doar 15 persoane au putut fi preluate, celelalte fiind direcționate către Centrul de Transfuzie Sanguină din Piatra Neamț. Revoltați, oamenii au precizat că au vrut mai multe explicații, însă nu le-ar fi primit. Conducerea CTS Neamț spune că asistenta le-ar fi spus motivele care stau la baza acestei limitări, dar că apoi a fost nevoită să se întoarcă în sala de recoltare. Persoana care ne-a transmis sesizarea a dorit să rămână anonimă.
De cealaltă parte, într-un interviu mai amplu, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Neamț, dr. Victoria Marin a ținut să explice motivele care stau la baza acestor dispoziții. Pe larg, la Punctul Fix de Recoltare a Sângelui din Policlinica Roman a rămas doar o asistentă din două, una pensionându-se. Postul se află în procedură de scoatere la concurs, conform celor declarate. Chiar și cu două asistente, punctul nu poate prelua mai mult de 20 de persoane pe zi, din cauza pașilor care trebuie parcurși în totalitate per fiecare donator, încât procedura să fie cât mai conformă. Tototdată, pentru persoana în cauză nu donatorii noi ajută, ci persoanele care donează în mod regulat, deci se află în evidențele centrului.
Cât despre atitudinea ostilă a personalului medical, conducerea CTS Neamț a menționat că asistenta ar fi reacționat în funcție de replicile donatorilor.
Punctul Fix de Recoltare a Sângelui din Policlinica Roman este vital pentru zona noastră, având în vedere că spitalul municipal deservește atât populația orașului, cât și cea din zona metropolitană, iar poziționarea în apropiere de E85 – pe care se produc accidente grave – impune necesitatea unui stoc de sânge care să fie folosit în cazul intervențiilor medicale.
Medicul Victoria Marin a mai menționat că și medicul prescriptor trebuie să le explice aparținătorilor persoanelor care au nevoie de sânge sau de produse din sânge că pentru concentrate trombocitare – de exemplu – treuie să doneze donatori vechi, cunoscuți, având un termen de valabilitate mic/de câteva zile, contând grupa, cât și RH-ul. Totodată, aceasta a mai precizat că medicul prescriptor este obligat să cunoască și să transmită mai departe terapia prin transfuzie.
Știri
Modernizarea Pieței Mari, un proiect de 10 milioane de euro. Se urmărește partajarea sursei de finanțare
10 milioane de euro ar urma să coste modernizarea capitală a Pieței Mari, un proiect de reconstrucție care se va intinde pe aproximativ 5.000 de mp, fiind conectat cu parcarea supraetajată deja existentă. Se dorește ca banii să vină de la mai multe entități finanțatoare.
De la inaugurarea parcării supraetajate în anul 2016 și până în luna martie a anului 2021, fondurile generate de folosirea parcării – care este cu plată – au fost de 164.289 de lei. Investiția, care a costat peste 200.000 de euro, ar fi trebuit să se amortizeze, după calculele inițiale ale specialiștilor din primărie, în aproximativ șapte ani și jumătate după inaugurare, adică pe la jumătatea anului 2023. Noile calcule arată că vor trece 36 de ani de la darea în folosință până la amortizare, parcarea fiind bun de utilitate publică, realizată cu scopul de a rezolva lipsa locurilor de parcare din zonă și nu cu acela de a realiza profit. Bineînțeles, aceste calcule vor dispărea o dată cu proiectul nou, cel al integrării parcării supraetajate în noul proiect de modernizare a pieței.
Știri
Primarul Leoreanu, întrebat de ce Romanul are nevoie de un Aqua Park cu o contribuție de 10 milioane de euro
Un proiect de hotărâre care a fost votat în ședința CL Roman din 20 octombrie 2025 prevede aprobarea actualizării indicatorilor tehnico-economici și a cheltuielilor, ca urmare a modificării cotelor TVA, pentru obiectivul de investiții „Extinderea și modernizarea Complexului de Agrement Ștrand Moldova prin amenajarea unei structuri integrate de agrement AQUA – ROMAN PARK și reamenajarea zonei pentru sporirea atractivității”. S-a aprobat valoarea totală actualizată a proiectului în cuantum de 88.632.533,60 lei inclusiv TVA, din care valoarea finanțării nerambursabile aferente proiectului este în cuantum de 34.830.599,97 lei inclusiv TVA, iar contribuția totală proprie actualizată a UAT Municipiul Roman în cuantum de 53.801.933,63 lei inclusiv TVA. Vorbim de o sumă de peste 10 milioane de euro care va fi asigurată de Municipiul Roman dintr-un împrumut. Înltrebat de redactorul Roman TV de ce este necesară o astfel de investiție, edilul Laurențiu Leoreanu a precizat că proiectul reprezintă o primisiune făcută în campanie și trebuie dusă la bun sfârșit.
Din cei 21 de consilieri locali în funcție19 au votat pentru proiect – deci pentru actualizarea valorii investiției, respectiv pentru contribuția municipiului Roman de la șase la zece milioane de euro – iar doi consilieri s-au abținut de la vot. Au votat „pentru” cei opt consilieri locali PNL, cei opt consilieri locali PSD, cei doi consilieri locali AUR și consilierul local SOS. S-au abținut de la vot cei doi consilieri locali USR. În aceeași ședință, pe fondul acestui proiect, viceprimarul Achiriloaei i-a spus consilierului Buzdugan că „este praf”, pe motiv că cel din urmă nu ar înțelege termeni din economie sau din administrație.
-
Știriacum 8 ani1 Decembrie la Roman
-
Știriacum 9 aniUrbaniac S04E05 – Cristian Prăjescu
-
Știriacum 4 aniBaie în pielea goală, în centrul Romanului
-
Știriacum 3 aniMoarte învăluită în mister: "Dionisie nu s-a sinucis!"
-
Știriacum 4 aniDin imagini, podul de la Luțca pare a fi… crăpat și lăsat pe mijloc
-
Știriacum 3 aniEleve din Roman de 14 și 15 ani, filmate în timp ce se păruiau
-
Știriacum 4 aniTânăr găsit împușcat în gât, într-o mașină, în Roman
-
Știriacum 4 aniCrimă oribilă la Icușești: un bărbat și-a omorât soția






