Imagini din data de 18 octombrie 2024

Doar 5,3% dintre români obișnuiesc să pună în funcțiune, după ora 22:00, diverse aparate electrocasnice, precum mașina de spălat și uscătorul de rufe, dar aproape 59% din totalul celor chestionați ar fi dispuși să își spele mai des rufele noaptea sau să facă diverse alte activități care implică electrocasnicele, dacă ar beneficia în acel interval orar de un tarif al energiei electrice mai avantajos, reiese dintr-o cercetare sociologică realizată pentru platforma despre-energie.ro, un proiect al companiilor E.ON și Delgaz Grid.  Sistemul tarifelor diferențiate pe paliere orare de consum înseamnă că, practic, prețul energiei electrice nu mai este constant pe parcursul întregii zile, ci diferă în funcție de intervalul orar în care este consumată. Acesta este mai mic pe zona de noapte față de un tarif nediferențiat, dar mai mare pe zona de zi. Prin aceste tarife, clientul este stimulat să-și „mute” o parte importantă a consumului din intervalele în care cererea de energie este mare, implicit și prețurile, în intervale în care cererea este scăzută, la fel și prețul.

Aplicarea acestor tipuri de tarife presupune existența unor contoare inteligente care să poată înregistra consumul de energie pe fiecare dintre zonele orare. Tarifele diferențiate permit realizarea de economii la factură, în condițiile păstrării aceluiași consum, dar modificând distribuția acestuia.

În prezent, conform studiului citat, 45% dintre români declară că utilizează aparatura electrocasnică (mașina de spălat rufe, cea de vase, uscătorul de rufe) atunci când au nevoie, indiferent de oră, 43% afirmă că fac acest lucru în cursul săptămânii, în intervalul 07:00-22:00, iar alți 6,5% preferă zilele de weekend, fără a alege un interval orar anume. Într-o proporție extrem de ridicată (87%) românii sunt conștienți de faptul că aparatura electronică și cea electrocasnică consumă energie chiar și atunci când se află în stand-by, adică nu este pornită. Doar 13% au recunoscut că nu știau acest lucru. Circa 66% dintre cei chestionați și-au format un obicei din a scoate din priză electrocasnicele și electronicele atunci când pleacă de acasă o perioadă de timp mai lungă, în concediu, de exemplu. Circa 23% spun că fac acest lucru doar uneori, iar 11%, deloc.

Majoritatea românilor (51%) lasă telefonul mobil, peste noapte, la încărcat, alți circa 27% spun că doar uneori se întâmplă asta, în timp ce peste 21% reîncarcă bateria numai ziua. Pe de altă parte, peste 44% dintre participanții la sondaj admit că lasă mobilul în priză chiar dacă acesta s-a încărcat, lucru care se întâmplă sporadic și în cazul altor circa 30%. Interesant de reținut este că cei mai mulți dintre posesorii de telefoane mobile (peste 58%) sunt conștienți de faptul că încărcătorul lăsat în priză continuă să consume energie, chiar și după ce mobilul a fost decuplat. Nu știau acest aspect circa 20%, iar aproape 22% spun că au această informație, dar că este vorba despre un consum nesemnificativ de energie.

În ceea ce privește timpul petrecut în fața televizoarelor, 72% dintre români alocă acestei activități între minimum 2 ore și maximum 6 ore pe zi (45% stau în fața ecranelor între 2 și 4 ore/zi, iar circa 27%, între 4 și 6 ore/zi). Peste 6 ore zilnic obișnuiesc să stea 19% dintre cei chestionați, în vreme ce 8,8% nu au stat să calculeze timpul în care stau cu telecomanda televizorului în mână. Jumătate dintre respondenți recunosc că lasă televizorul pornit și atunci când fac diverse activități casnice, dar totuși există și o categorie numeroasă de respondenți (45,3%) care spun căau grijă să îl opreascăîn astfel de situații.

Platforma despre-energie.ro, un proiect susținut de companiile E.ON și Delgaz Grid, a fost lansată în anul 2020 cu obiectivul de a deveni, pentru consumatorii de electricitate și gaze, una dintre principalele surse de informare și, în același timp, de explicare, într-un limbaj clar și accesibil, a evoluțiilor relevante și de impact de pe piața de energie, dar și să îi ghideze pe cititori în drumul prin acest univers complex astfel încât să poată lua decizii corecte privind tot ceea ce ține de energia și sursele de energie din propriile gospodării.

Comunicat E-On Delgaz Grid

17 octombrie 2024, ora 20:30

Joi, 17 octombrie 2024, s-a deschis oficial cea de-a IV-a ediție a „Târgului de Carte în orașele istorice din Județul Neamț”, amplasat în parcarea corpului A al Colegiului Național „Roman-Vodă”. În cadrul evenimentului vor avea loc prezentări și lansări de carte, simpozioane și conferințe până pe 19 octombrie 2024, inclusiv.

Evenimentul este organizat de Camera de Comerț și Industrie Neamț, cu sprijinul Primăriei Municipiului Roman, finanțat de Consiliul Județean Neamț.

Într-o scrisoare deschisă adresată membrilor polițiști activi ai sindicatului SPR „Diamantul”, liderul acestuia, Vitalie Josanu, anunță că este cercetat disciplinar, pe motiv că ar fi denigrat imaginea Poliției Române, în cadrul unor apariții TV și, cel mai probabil, și în presa scrisă. Mai mult decât atât, sesizarea șefului Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), Benone Matei, ar fi fost clasificată drept „secret de serviciu” și ar fi fost trimisă cu maximă discreție Inspectoratului de Poliție Județean Neamț, urmând ca liderul de sindicat să fie cercetat de către Biroul Control Intern. Modul în care s-a acționat în acest caz a inflamat opinia publică, îndeosebi în mediul online. Vitalie Josanu solicită desecretizarea actului de sesizare al IGPR, cu expunerea motivelor care au stat la baza deschiderii cercetării disciplinare împotriva sa. Mai jos, integral, scrisoarea deschisă semnată de liderul sindical.

„Având în vedere că am calitatea de președinte al sindicatului Diamantul (care este al treilea sindicat din Ministerul Afacerilor Interne ca număr de membri, după SNPPC și Europol), sunt dator să informez cei peste 3.600 de membri polițiști activi că sunt cercetat disciplinar, la sesizarea chestorului Benone Matei, șeful IGPR, și la propunerea șefului Direcției Control Intern, comisar-șef de poliție Iulian Vincențiu IONICĂ, exclusiv pentru fapte și opinii publice ale subsemnatului, în calitate de lider și reprezentant al sindicatului .

Esențial, mi se aduc trei acuzații de către șeful IGPR, domnul Benone Matei, împreună cu domnul Iulian Ionică, șeful controlului intern al IGPR: exprimarea de <<opinii politice>>, denigrarea imaginii Poliției Române (opinii critice fundamentate pe elemente factuale) și portul uniformei în afara exercitării atribuțiunilor de serviciu (la o emisiune TV respectabilă).

Este deosebit de important să aflați că sesizarea șefului IGPR a fost clasificată abuziv <<secret de serviciu>>, deși privește fapte publice ale subsemnatului, săvârșite în calitatea publică de președinte de sindicat și a fost trimisă discret la Inspectoratul de Poliție Județean Neamț ca să fiu cercetat local de către doamna Oana Dăscălescu, șefa controlului intern, despre care recent s-a aflat, cu îngrijorare, cât de dedicată poate fi ordinelor primite de la șeful IGPR și cât de mult îi pasă de respectarea limitelor legale atunci când șeful Benone Matei da un ordin.

Prin mecanismul utilizat de IGPR (secretizare, urmată de pasarea cartofului fierbinte la o unitate subordonată) se urmărește ca cei care au făcut sesizarea, ascunzându-se în spatele secretului de serviciu, să devină și cei care soluționează eventuala mea contestație împotriva măsurii disciplinare.

Șeful IGPR avea deplină competență legală să dispună cercetarea mea disciplinară de către Direcția Control Intern condusă de Iulian Vincențiu IONICĂ, asigurând astfel că eventuala mea contestație va fi examinată obiectiv de organul superior, aparatul central al MAI, neimplicat în faza cercetării si sancționării disciplinare. N-au făcut-o, în scopul evident de a controla calea de atac (contestația) și soluția!

Prin secretizarea abuzivă s-a urmărit  si să fiu împiedicat să informez membrii sindicatului si membrii societății civile că mă confrunt cu acțiuni represive din partea șefului IGPR pentru activitatea mea sindicală publică, având ca posibil efect destituirea mea din poliție și o nevoie a membrilor de a alege un nou președinte de sindicat, după eliminarea actualului președinte.

De asemenea, consider că prin secretizare s-a urmărit să se ascundă că șeful IGPR și șeful controlului intern al IGPR încalcă prevederile art. 7 din Legea 367 din 2022 a dialogului social și pătrund pe teritoriul infracțiunii prevăzute la art. 176 (2) din Legea 367/2022.

Art 7 :

(2) Este interzisă orice intervenţie din partea autorităţilor publice, a angajatorilor şi a organizaţiilor acestora de natură să limiteze ori să împiedice exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1).

(3) Este interzis orice act de ingerinţă al angajatorilor, patronilor sau al organizaţiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanţii sau membrii lor, în constituirea organizaţiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor.

Art 176: (2) Condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia infracţiunii prevăzute la alin. (1).

Sunt relevante din legea 182/2002 și următoarele prevederi:

Art. 15 lit. e) stabilește ca sunt informaţii secrete de serviciu, informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.

Împrejurarea că seful IGPR dispune cercetarea președintelui unui sindicat important, pentru fapte și opinii publice critice exprimate în calitatea de președinte de sindicat, nu poate aduce prejudicii IGPR, ci doar victimei directe (subsemnatului) și victimei indirecte, sindicatul.

Tot legea 182/2002 arata foarte clar la art. 33 ca conduitele abuzive, de încălcare a legii, nu pot fi secretizate:

<<Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.>>

Aș aminti și Principiile de la Johanesburg care nu constituie norme obligatorii, însă oficiali ai Organizaţiei Naţiunilor Unite, ai Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi ai altor organisme jurisdicţionale internaţionale, se raportează tot mai frecvent la acestea, considerînd oportună transformarea lor în standarde. Principiul 13 are urmatoarea formulare : <<În toate legile şi deciziile privind dreptul de a obţine informaţii, va prima interesul public în cunoaşterea informaţiilor.>>

Prin lupa acestor texte, cum poate prevala interesul IGPR de a ascunde că președintele Sindicatului Diamantul, al treilea sindicat din MAI, este cercetat disciplinar (pentru fapte și opinii critice publice, în calitatea de presedinte de sindicat) și de a ascunde care sunt, concret, aceste acuzații disciplinare, față de interesul public de a cunoaște existența cercetării disciplinare și motivele cercetării?  Cei peste 3.600 de polițiști membri ai sindicatului, cei 33.474 de urmăritori fideli ai paginii de Facebook a sindicatului, jurnaliștii de profil care urmăresc și preiau, des, opiniile sindicatului au dreptul să cunoască de ce sunt cercetat, să iși formeze propria percepție asupra <<greșelilor>> presedintelui Vitalie Josanu si poate asupra <<greșelilor>> IGPR?

Am dreptul să imi justific public faptele și opiniile publice în calitatea publică de lider sindical și să combat la fel de public acuzațiile disciplinare aduse președintelui unei organizații sindicale independente și care juridic nu se află în subordinea MAI sau IGPR? Am dreptul să protejez atât reputația mea personală, cât și reputația sindicatului? Eu nu mă tem de o examinare publică a acțiunilor mele (deja) publice în serviciul sindicatului, nu mă tem să aduc în fata colegilor și urmăritorilor sindicatului, a presei, acuzațiile <<disciplinare>> ale IGPR și nu mă tem să răspund public acestor acuzații. Nu mă simt rușinat, nu mă simt vinovat pentru modul în care mi-am îndeplinit până în prezent, mandatul sindical. Însă, IGPR are motive să se teamă și pentru acest motiv a simțit nevoia să își secretizeze acuzațiile disciplinare și care reprezentă o ingerință gravă, abuzivă, interzisă explicit de legiuitor, oricărei autorități publice, în activitatea sindicatului Diamantul.

De când până când actele unei cercetări disciplinare sunt secrete? Știți toți că nu aceasta este regula în MAI. Câți dintre polițiștii cercetați disciplinar în ultimii trei ani ați <<beneficiat>> de acest tratament special din partea IGPR? Pare rezonabil să considerăm că <<excepționalitatea>> se datorează doar împrejurării că sunt președinte de sindicat, cercetat pentru fapte săvârșite în exercițiul calității sindicale și că IGPR nu vrea să riște expunerea publică? Că nu se vrea să aflați în ce constau acuzațiile? Eu solicit public șefului IGPR, dl Benone Matei, să desecretizeze acel act de sesizare al IGPR și care conține acuzațiile care îmi sunt aduse de șeful IGPR. Daca domnia sa are o jenă, solicit domnului ministru Cătălin Predoiu să intervină domnia sa și să dispună desecretizarea! Că doar nu avem nimic de ascuns, nici eu nici șeful IGPR!

Din legea 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public este relevant articolul 22 <<Interdicţia represaliilor>>:

(1) Este interzisă orice formă de represalii împotriva avertizorilor în interes public, ameninţări cu represalii sau tentative de represalii, în special cele care privesc:

1. b) concedierea sau eliberarea din funcţia publică;
2. c) modificarea contractului de muncă sau a raportului de serviciu;
3. f) aplicarea oricărei alte sancţiuni disciplinare;
4. g) constrângerea, intimidarea, hărţuirea;”

Cazul nu este fără precedent, în județul Neamț. Cel puțin, nu la capitolul cercetare disciplinară a unui polițist pentru aparițiile în presă din postura de lider de sindicat. Este și cazul agentului de poliție Ioan Cănărău, cercetat disciplinar pentru „fapte” similare. Excepția, în cazul de față, constă în secretizarea documentului care prevede cercetarea disciplinară față de Vitalie Josanu. Postarea privind scrisoarea deschisă adresată membrilor de sindicat a strâns multe reacții în rândul internauților, majoritatea susținând cauza liderului Sindicatului „Diamantul”, Vitalie Josanu.

Vineri, 11 octombrie 2024, la Muzeul de Artă din Roman a fost vernisată expoziția personală „Ad Infinitum”, semnată de Mihaela Vieru. Aceasta a debutat la expozițiile organizate de muzeu, participând la 26 de Anuale și Saloane. A abordat peisajul, natura statică, portretul, compoziții mitologice. Prima sa expoziție personală a avut loc în anul 2016, cu o temă aparte: „Omagiu lui Sergiu Celibidache”.

Cele 77 de lucrări din expoziția prezentă relevă un spirit inovator, profund sensibil și delicat, dar mai ales dedicat frumosului, sentimentalului cromatic, care devine de o muzicalitate aparte, potrivit curatorului Mihaela Ciobanu. Expoziția poate fi vizitată până pe 15 noiembrie 2024.

Pe 15 octombrie 2024, la ora 21:19, pompierii au fost solicitați să intervină în municipiul Roman, pentru stingerea unui incendiu produs la o clădire de pe strada Panaite Donici. La locul solicitării au fost alocate forțe și mijloace de intervenție de la Detașamentul de pompieri Roman și SVSU Roman. La sosirea pompierilor incendiul se manifesta în interiorul unei camere și la acoperișul construcției existând pericolul propagării la întreaga cladire.

Deocamdată, nu se știe cine a incendiat clădirea și nici care a fost motivul acestei acțiuni. În clădire, în momentul izbucnirii flăcărilor s-ar fi aflat doi bărbați, care au fost evacuați, fără a avea nevoie de îngrijri medicale.