Știri
Polițistul Vitalie Josanu, cercetat disciplinar „în secret” pentru opinarea în presă, din postura de lider sindical
Într-o scrisoare deschisă adresată membrilor polițiști activi ai sindicatului SPR „Diamantul”, liderul acestuia, Vitalie Josanu, anunță că este cercetat disciplinar, pe motiv că ar fi denigrat imaginea Poliției Române, în cadrul unor apariții TV și, cel mai probabil, și în presa scrisă. Mai mult decât atât, sesizarea șefului Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), Benone Matei, ar fi fost clasificată drept „secret de serviciu” și ar fi fost trimisă cu maximă discreție Inspectoratului de Poliție Județean Neamț, urmând ca liderul de sindicat să fie cercetat de către Biroul Control Intern. Modul în care s-a acționat în acest caz a inflamat opinia publică, îndeosebi în mediul online. Vitalie Josanu solicită desecretizarea actului de sesizare al IGPR, cu expunerea motivelor care au stat la baza deschiderii cercetării disciplinare împotriva sa. Mai jos, integral, scrisoarea deschisă semnată de liderul sindical.
„Având în vedere că am calitatea de președinte al sindicatului Diamantul (care este al treilea sindicat din Ministerul Afacerilor Interne ca număr de membri, după SNPPC și Europol), sunt dator să informez cei peste 3.600 de membri polițiști activi că sunt cercetat disciplinar, la sesizarea chestorului Benone Matei, șeful IGPR, și la propunerea șefului Direcției Control Intern, comisar-șef de poliție Iulian Vincențiu IONICĂ, exclusiv pentru fapte și opinii publice ale subsemnatului, în calitate de lider și reprezentant al sindicatului .
Esențial, mi se aduc trei acuzații de către șeful IGPR, domnul Benone Matei, împreună cu domnul Iulian Ionică, șeful controlului intern al IGPR: exprimarea de <<opinii politice>>, denigrarea imaginii Poliției Române (opinii critice fundamentate pe elemente factuale) și portul uniformei în afara exercitării atribuțiunilor de serviciu (la o emisiune TV respectabilă).
Este deosebit de important să aflați că sesizarea șefului IGPR a fost clasificată abuziv <<secret de serviciu>>, deși privește fapte publice ale subsemnatului, săvârșite în calitatea publică de președinte de sindicat și a fost trimisă discret la Inspectoratul de Poliție Județean Neamț ca să fiu cercetat local de către doamna Oana Dăscălescu, șefa controlului intern, despre care recent s-a aflat, cu îngrijorare, cât de dedicată poate fi ordinelor primite de la șeful IGPR și cât de mult îi pasă de respectarea limitelor legale atunci când șeful Benone Matei da un ordin.
Prin mecanismul utilizat de IGPR (secretizare, urmată de pasarea cartofului fierbinte la o unitate subordonată) se urmărește ca cei care au făcut sesizarea, ascunzându-se în spatele secretului de serviciu, să devină și cei care soluționează eventuala mea contestație împotriva măsurii disciplinare.
Șeful IGPR avea deplină competență legală să dispună cercetarea mea disciplinară de către Direcția Control Intern condusă de Iulian Vincențiu IONICĂ, asigurând astfel că eventuala mea contestație va fi examinată obiectiv de organul superior, aparatul central al MAI, neimplicat în faza cercetării si sancționării disciplinare. N-au făcut-o, în scopul evident de a controla calea de atac (contestația) și soluția!
Prin secretizarea abuzivă s-a urmărit si să fiu împiedicat să informez membrii sindicatului si membrii societății civile că mă confrunt cu acțiuni represive din partea șefului IGPR pentru activitatea mea sindicală publică, având ca posibil efect destituirea mea din poliție și o nevoie a membrilor de a alege un nou președinte de sindicat, după eliminarea actualului președinte.
De asemenea, consider că prin secretizare s-a urmărit să se ascundă că șeful IGPR și șeful controlului intern al IGPR încalcă prevederile art. 7 din Legea 367 din 2022 a dialogului social și pătrund pe teritoriul infracțiunii prevăzute la art. 176 (2) din Legea 367/2022.
Art 7 :
(2) Este interzisă orice intervenţie din partea autorităţilor publice, a angajatorilor şi a organizaţiilor acestora de natură să limiteze ori să împiedice exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1).
(3) Este interzis orice act de ingerinţă al angajatorilor, patronilor sau al organizaţiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanţii sau membrii lor, în constituirea organizaţiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor.
Art 176: (2) Condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia infracţiunii prevăzute la alin. (1).
Sunt relevante din legea 182/2002 și următoarele prevederi:
Art. 15 lit. e) stabilește ca sunt informaţii secrete de serviciu, informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.
Împrejurarea că seful IGPR dispune cercetarea președintelui unui sindicat important, pentru fapte și opinii publice critice exprimate în calitatea de președinte de sindicat, nu poate aduce prejudicii IGPR, ci doar victimei directe (subsemnatului) și victimei indirecte, sindicatul.
Tot legea 182/2002 arata foarte clar la art. 33 ca conduitele abuzive, de încălcare a legii, nu pot fi secretizate:
<<Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.>>
Aș aminti și Principiile de la Johanesburg care nu constituie norme obligatorii, însă oficiali ai Organizaţiei Naţiunilor Unite, ai Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi ai altor organisme jurisdicţionale internaţionale, se raportează tot mai frecvent la acestea, considerînd oportună transformarea lor în standarde. Principiul 13 are urmatoarea formulare : <<În toate legile şi deciziile privind dreptul de a obţine informaţii, va prima interesul public în cunoaşterea informaţiilor.>>
Prin lupa acestor texte, cum poate prevala interesul IGPR de a ascunde că președintele Sindicatului Diamantul, al treilea sindicat din MAI, este cercetat disciplinar (pentru fapte și opinii critice publice, în calitatea de presedinte de sindicat) și de a ascunde care sunt, concret, aceste acuzații disciplinare, față de interesul public de a cunoaște existența cercetării disciplinare și motivele cercetării? Cei peste 3.600 de polițiști membri ai sindicatului, cei 33.474 de urmăritori fideli ai paginii de Facebook a sindicatului, jurnaliștii de profil care urmăresc și preiau, des, opiniile sindicatului au dreptul să cunoască de ce sunt cercetat, să iși formeze propria percepție asupra <<greșelilor>> presedintelui Vitalie Josanu si poate asupra <<greșelilor>> IGPR?
Am dreptul să imi justific public faptele și opiniile publice în calitatea publică de lider sindical și să combat la fel de public acuzațiile disciplinare aduse președintelui unei organizații sindicale independente și care juridic nu se află în subordinea MAI sau IGPR? Am dreptul să protejez atât reputația mea personală, cât și reputația sindicatului? Eu nu mă tem de o examinare publică a acțiunilor mele (deja) publice în serviciul sindicatului, nu mă tem să aduc în fata colegilor și urmăritorilor sindicatului, a presei, acuzațiile <<disciplinare>> ale IGPR și nu mă tem să răspund public acestor acuzații. Nu mă simt rușinat, nu mă simt vinovat pentru modul în care mi-am îndeplinit până în prezent, mandatul sindical. Însă, IGPR are motive să se teamă și pentru acest motiv a simțit nevoia să își secretizeze acuzațiile disciplinare și care reprezentă o ingerință gravă, abuzivă, interzisă explicit de legiuitor, oricărei autorități publice, în activitatea sindicatului Diamantul.
De când până când actele unei cercetări disciplinare sunt secrete? Știți toți că nu aceasta este regula în MAI. Câți dintre polițiștii cercetați disciplinar în ultimii trei ani ați <<beneficiat>> de acest tratament special din partea IGPR? Pare rezonabil să considerăm că <<excepționalitatea>> se datorează doar împrejurării că sunt președinte de sindicat, cercetat pentru fapte săvârșite în exercițiul calității sindicale și că IGPR nu vrea să riște expunerea publică? Că nu se vrea să aflați în ce constau acuzațiile? Eu solicit public șefului IGPR, dl Benone Matei, să desecretizeze acel act de sesizare al IGPR și care conține acuzațiile care îmi sunt aduse de șeful IGPR. Daca domnia sa are o jenă, solicit domnului ministru Cătălin Predoiu să intervină domnia sa și să dispună desecretizarea! Că doar nu avem nimic de ascuns, nici eu nici șeful IGPR!
Din legea 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public este relevant articolul 22 <<Interdicţia represaliilor>>:
(1) Este interzisă orice formă de represalii împotriva avertizorilor în interes public, ameninţări cu represalii sau tentative de represalii, în special cele care privesc:
- b) concedierea sau eliberarea din funcţia publică;
- c) modificarea contractului de muncă sau a raportului de serviciu;
- f) aplicarea oricărei alte sancţiuni disciplinare;
- g) constrângerea, intimidarea, hărţuirea;”
Cazul nu este fără precedent, în județul Neamț. Cel puțin, nu la capitolul cercetare disciplinară a unui polițist pentru aparițiile în presă din postura de lider de sindicat. Este și cazul agentului de poliție Ioan Cănărău, cercetat disciplinar pentru „fapte” similare. Excepția, în cazul de față, constă în secretizarea documentului care prevede cercetarea disciplinară față de Vitalie Josanu. Postarea privind scrisoarea deschisă adresată membrilor de sindicat a strâns multe reacții în rândul internauților, majoritatea susținând cauza liderului Sindicatului „Diamantul”, Vitalie Josanu.
Știri
Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului. 723 de copii diagnosticați în Neamț
Anual, pe data de 2 aprilie este marcată Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului cu scopul de a sublinia necesitatea de a contribui la creșterea nivelului de informare privind această problemă de sănătate, a simptomelor și manifestărilor ei astfel încât persoanele care suferă de autism să fie integrate în sistemul educațional și social. În județul Neamț sunt peste 2.500 de copii încadrați într-un grad de handicap, dintre care 723 diagnosticați cu autism, tulburări din spectrul autist sau elemente autiste.
DGASPC Neamț pune la dispoziție servicii specializate gratuite în trei centre de recuperare de zi (2 la Piatra Neamț și 1 la Roman), unde echipe formate din specialiști aplică metode moderne de intervenție. Părinții beneficiază, de asemenea, de consiliere psihologică, un sprijin esențial în procesul terapeutic al copiilor.Un rol important îl au și echipele mobile, care oferă gratuit terapii la domiciliul copiilor cu dizabilități, facilitând accesul la recuperare pentru familiile aflate în situații dificile. În prezent, 129 de copii primesc servicii de recuperare în cele două centre de zi din Piatra Neamț și la centrul de zi din Roman, iar alți 30 de copii cu autism beneficiază de terapie la domiciliu prin intermediul echipelor mobile.
Știri
Medici care trag chiulul la SJU Neamț, depistați la controalele interne ale managerului Alexandru Pătrașcu
Managerul Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț, medicul Alexandru Pătrașcu și-a propus să revoluționeze, prin măsuri clare, mediul în care se lucrează în unitatea spitalicească pe care acesta o conduce. Pe lângă măsurile organizatorice și proiectele pe care le coordonează, acesta vrea să schimbe lucruri care nu funcționează. La un control intern recent efectuat, șase cadre medicale din cadrul Secției de Psihiatrie, printre care și un medic, nu se aflau la locul de muncă.
Managerul unității sanitare a precizat că nu știe motivele pentru care cele șase cadre sanitare au lipsit nejustificat de la locul de muncă.
În plus, recent conducerea Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț a lansat o campanie prin care pacienții sunt încurajați să nu ofere mită personalului sanitar, subliniind faptul că actul medical este gratuit, iar serviciile trebuie oferite pacienților fără ca aceștia să se simtă obligați să le ofere atenții cadrelor medicale.
Știri
Danlin ar putea pierde proiectul Drumului Expres Bacău Piatra Neamț. Instanța a hotărât admiterea unei contestații
Șapte oferte de la constructori din România, Bulgaria, Turcia și Ucraina au fost depuse, pe 27 martie 2025, la contractul pentru proiectarea și execuția Drumului Expres Bacău-Piatra Neamț, după cum urmează:
- Ofertant unic – Kolin Insaat Turizm Sanayi ve Ticaret A.S.
- Asociere – Trace Group Hold (Leader),YÜKSEL İNŞAAT ANONİM ŞİRKETİ, CITADINA 98, OLDROAD CONSTRUCT, CREATIVE ROAD DESIGN, ADD GLOBAL DESIGN S.R.L., TANCRAD
- Asociere – SA & PE CONSTRUCT SRL (Leader), TEHNOSTRADE S.R.L., SPEDITION UMB
- Asociere – PRECON TRANSILVANIA S.R.L. (Leader), Automagistral-Pivden SRL,CONEXTRUST
- Asociere – BOG’ART (Leader),ROTARY CONSTRUCTII MENTENANTA,CONCELEX,X-WAY INFRASTRUCTURE
- Asociere – BISKON YAPI ANONIM SIRKETI (Leader), ILGAZ CONSTRUCTION,STRACO HOLDING
- Asociere – DANLIN XXL (Leader),GROMA HOLD LTD, Intertranscom Impex S.R.L.,EVROPEISKI PATISHTA,ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII DRUMURI SI AUTOSTRAZI.
Pe 16 decembrie 2025, Compania Națională de Investiții Rutiere a atribuit contractul pentru proiectarea și construirea Drumului Expres Bacău-Piatra Neamț asocierii româno-bulgare. Oferta Asocierii Danlin XXL (Lider)- Groma Hold (Bulgaria) – Intertranscom Impex S.R.L. – Evropeiski Patisha – Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi a fost declarată câștigătoare cu o valoare de 5,17 miliarde lei (fără TVA), însă contractul nu a fost semnat întrucât au fost depuse contestații. Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor le-a respins, așa că Precon Transilvania SRL, lider în una dintre asocierile care au depus oferte s-a îndreptat în instanță împotriva deciziei de atribuire, susținând că analiza a fost făcută incorect și fără a ține cont de clarificările depuse. Pe 1 aprilie 2026, Curtea de Apel București a admis a admis în parte plângerea Precon și a anulat parțial evaluarea ofertei sale. Totodată, a obligat autoritatea contractantă ca în termen de 15 zile să reevalueze oferta Precon.
Drumul Expres va asigura legătura municipiului Piatra Neamț la Autostrada Moldovei-A7, are o lungime de 51 kilometri, iar durata de realizare este de 48 de luni, din care 12 luni proiectare și 36 luni pentru execuție, garanția lucrărilor fiind de cinci ani.
Capacități tehnice:
- 30 structuri (poduri, pasaje, viaducte) cu o lungime totală de aprox. 16 kilometri. Din cele 30 de lucrări de artă, două structuri au peste 1000 de metri, cel mai lung fiind viaductul de 1072 metri la nodul rutier de conexiune cu Autostrada Moldovei A 7, secțiunea Bacău-Pașcani;
- 5 noduri rutiere : nod rutier tip ,,trompetă” -conexiune A7 la km 0, nod rutier Racova pentru conexiunea cu DN 15, nod rutier Podoleni, nod Săvinești și nod rutier Piatra Neamț;
- Spațiu de servicii tip S 3 (stânga-dreapta);
- Centru de Întreținere și Coordonare (CIC).
Știri
162 de ani de autoritate în teritoriu: Ziua Instituției Prefectului
La 2 aprilie, România marchează Ziua Instituției Prefectului, instituție înrădăcinată în modernitatea românească, marcată anual în slujba ordinii și a legii — un moment de recunoaștere a unei structuri administrative care, de peste un secol și jumătate, asigură legătura dintre guvern și comunitate, dintre lege și teritoriu. Rădăcinile instituției coboară până în 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele administrației publice moderne românești. Actele normative adoptate atunci au consacrat prefectul drept reprezentantul statului în județ, un principiu care rezistă până astăzi, în esență. Termenul însuși vine din latină: praefectus, „cel pus în frunte”, o denumire utilizată în Roma antică pentru administratorii de teritorii. Ziua Instituției Prefectului a fost legiferată prin Legea nr. 348/2018 și se marchează anual începând din 2019. Un prilej de reflecție, dar și de recunoaștere a celor care lucrează zilnic în această structură. Astăzi, prefectul coordonează serviciile publice deconcentrate, gestionează situațiile de urgență și veghează la aplicarea legii — în colaborare permanentă cu autoritățile locale și instituțiile publice din județ.
„Doresc să transmit un mesaj de mulțumire angajaților Instituției Prefectului și tuturor colaboratorilor noștri pentru profesionalismul și implicarea de care dau dovadă în activitatea de zi cu zi. Vă urez mult succes în activitate și La mulți ani!”, a transmis Adrian Bourceanu, Prefectul Județului Neamț.
Misiunea Instituţiei Prefectului – Judeţul Neamţ
Misiunea instituţiei este de a asigura aplicarea şi respectarea legii şi ordinii
publice, precum şi realizarea politicilor Guvernului la nivelul judeţului, prin exercitarea
atribuţiilor cu privire la:
- îndeplinirea obiectivelor stabilite prin documentele naţionale de programare
- strategică;
- menţinerea climatului de pace socială şi realizarea unei comunicări permanente
- cu toate nivelurile instituţionale şi sociale;
- verificarea legalităţii actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile
- administraţiei publice locale;
- conducerea şi coordonarea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi
- ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului,
- organizate la nivelul judeţului;
- dezvoltarea economică armonioasă a judeţului;
- prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Valorile instituţiei:
- Legalitate
- Transparenţă şi cooperare
- Profesionalism şi eficienţă
- Imparţialitate şi integritate
- Egalitate de şanse
- Orientare către cetăţean
„Obiectivele strategice asumate la nivelul Instituției Prefectului – Județul Neamț
pentru anul 2025 au fost îndeplinite, având în vedere o serie de puncte tari care
caracterizează mediul de lucru din instituție: experienţă, corectitudine, transparenţă în
relaţia cu mass-media şi cetăţenii, accesul la informaţii în timp util, stabilirea unei reţele
eficiente de comunicare cu serviciile publice deconcentrate, autorităţile locale şi
organizaţiile neguvernamentale partenere în unele proiecte comune, management
eficient prin dezvoltarea sistemului de control intern managerial.
Pentru îndeplinirea obiectivelor anului 2026 vor fi menținute bunele practici ce țin
de transparență, corectitudine, predictibilitate, urmând să fie pus un mai mare accent
pe unele activități ce vizează simplificarea administrativă, adoptarea unor proceduri
menite să îmbunătățească relațiile inter-instituționale cu serviciile publice deconcentrate
și autoritățile administrației publice centrale și locale.„, arată Raportul de Activitate pe anul 2025, oferit publicității.
Știri
Peste 35.5 milioane de lei (7.1 milioane euro), încasați la Taxe și Impozite până la 31 martie
35.564.287 de lei au fost încasați, până la data de 31 martie 2026, la ghișeele Direcției de Taxe și Impozite Locale din cadrul Primăriei Municipiului Roman, deci romașcanii și-au plătit în dările la stat pentru a beneficia de bonificația de 10%, de la 1 aprilie cuantumul acestora fiind integral plătibil bugetul local.
Deducem, deci, că anul trecut La Direcția de Taxe și Impozite Locale au fost încasări de circa 10.6 milioane de lei, până la data de 31 martie 2025.
Știri
Dosarul podului de la Luțca, clasat de DNA pentru că „fapta nu există”, iar în instanță nu are încă un prim termen
Podul de la Luțca, situat pe DJ 207A s-a prăbușit pe 9 iunie 2022, după un proiect de reabilitare executat de firma Darcons, contractată de administratorul obiectivului, Consiliul Județean Neamț. Imediat după prăbușire, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău a deschis un dosar penal in rem referitor la împrejurările în care s-a reabilitat, modernizat și consolidat, precum și împrejurările în care s-a redeschis circulația rutieră pe pod, având în vedere că obiectivul nu avea recepția făcută. Pe 31 iulie 2023, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus clasarea cauzei, în baza art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală conform căruia „fapta nu există” și declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals în înscrisuri oficiale și tentativă la obținerea ilegală de fonduri, în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț. În dosarul DNA nu au fost persoane inculpate sau suspecte, urmărirea fiind cu privire la fapte. Cum anchetatorii au conchis că faptele nu există, dosarul a fost clasat.
Dosarul penal pentru infracțiune la Legea 10/1995 privind calitatea în construcții a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Roman în decembrie 2025, fiind trimiși în judecată proiectantul și firma de proiectare, verificatorul și expertul. Părțile vătămate se constituie din două persoane fizice, respectiv șoferii autovehiculelor care au fost prinse pe pod în momentul prăbușirii și Consiliul Județean Neamț. Până la această dată nu a fost fixat primul termen de judecată în acest dosar, fiind pasibil de prescripție având în vedere că lucrurile decurg cu viteza melcului.
Podul de la Luțca a fost promis cu surle și trâmbițe de fostul președinte al CJ Neamș, Ionel Arsene, actualmente fugar condamnat pentru fapte de corupție. A fost reabilitate de mântuială, eșuând în apele Siretului în anul 2022. De atunci și până în prezent nu se face nimeni vinovat de banii investiți în reabilitare, dar nici moral de tragedia care se putea întâmpla în ziua prăbușirii. Bani, deloc puțini, au fost alocați și pentru relocarea rămășițelor din râu, cât și pentru un nou pod.
Știri
Contracte de 240.000 euro pentru firmele care întrețin spațiile verzi din Roman
1.203.629,75 lei cu TVA, deci contravaloarea a circa 240.000 de euro este suma totală a contractelor încheiate între Municipiul Roman și firmele contractate de municipalitate pentru îngrijirea spațiilor verzi. Serviciul este externalizat de mai mulți ani, explicațiile care stau la baza necesității acestor externalizări – primite oficial în trecut – constând în faptul că angajații din primărie nu fac față volumului mare de muncă și suprafețelor care trebuie întreținute.
Contractele aferente celor patru loturi de întreținere a spațiilor verzi au fost încheiate, prin cumpărare directă, pe 26 martie 2026, puțin după ora 12. Pentru curățenie generală, corecție arbori, tuns gard viu – lotul 1, municipalitatea a contractat firma SC. Green Hope Gardens SRL, valoarea achiziției fiind de 81.069 de lei. Tot pe lotul 1, pentru tuns gazon, greblat și transport deșeu pe de o parte aceeași firmă a fost contractată, valoarea achiziției fiind de 112.304,25 de lei; pe de alta, firma ISEO SRL, valoarea achiziției fiind de 112.730,25 lei. Pentru curățenie generală, corecție arbori, tuns gard viu – loturile 2 și 3 – contractele au fost încheiate cu firmele Iseo SRL și Green Time SRL, contra sumelor de 181.962, respectiv 86.605 lei. Pentru tuns gazon, greblat și transport deșeu rezultat, pe loturile 2 și 4 este contractată firma Green Time, valoarea celor două achiziții fiind de 153.537,50, respectiv 146.632,75 lei. Iar pentru curățenie generală și tuns gard viu, lot 4, tot cu firma Green Time a fost încheiat un contract în valoare de 119.294 de lei. Toate sumele menționate sunt fără TVA.
La nivelul Primăriei municipiului Roman funcționează Direcția de Servicii Edilitare, căreia i se subordonează Serviciul de Administrare Sere și Spații Verzi. Acesta se împarte, la rându-i, în mai multe ramuri:Formația Întreținere Sere și Spații Verzi, Formația Administrare Zonă de Agrement „Parc Jora” și Formația Administrare Zona de Agrement „Parc Zăvoi”. Având în vedere serviciile externalizate, angajații nu par să facă față volumului de muncă.
-
Știriacum 8 ani1 Decembrie la Roman
-
Știriacum 10 aniUrbaniac S04E05 – Cristian Prăjescu
-
Știriacum 5 aniBaie în pielea goală, în centrul Romanului
-
Știriacum 3 aniMoarte învăluită în mister: "Dionisie nu s-a sinucis!"
-
Știriacum 5 aniDin imagini, podul de la Luțca pare a fi… crăpat și lăsat pe mijloc
-
Știriacum 3 aniEleve din Roman de 14 și 15 ani, filmate în timp ce se păruiau
-
Știriacum 5 aniTânăr găsit împușcat în gât, într-o mașină, în Roman
-
Știriacum 5 aniCrimă oribilă la Icușești: un bărbat și-a omorât soția










