Joi, 18 decembrie 2025 este ziua care a reunit foști angajați ai Întreprinderii de Țevi Roman – post-Revoluție Petrotub și actualmente Arcelor Mittal – un colos în zona noastră, unic prin Laminorul de 16 țoli, care a fost construit între anii 1951-1957 şi a fost proiectat să aibă o capacitate de 300.000 de tone de ţevi pe an. Pe 17 decembrie 1957 la Roman se lamina prima ţeavă la cald, pe Laminorul de 16 ţoli. La 68 de ani distanță, foști angajați ai fabricii s-au întâlnit la un restaurant din Roman, unde au povestit ce a reprezentat și încă reprezintă fabrica pentru industria metalurgică din țară și nu numai.

Sportivii Secției de Powerlifting din cadrul CSM Roman au încheiat anul competițional, bifând participarea la multe competiții de la care s-au întors cu experiențe frumoase și cu premii în palmares, ducând numele Municipiului Roman în orașe importante din țară.

Sportivii nu au nevoie numai de obținerea unor premii, ci au nevoie și de suportul și aprecierea comunității. Din păcate, în loc să fie sprijiniți, nu de puține ori sportivii romașcani sunt descurajați în mediul online, acolo unde primesc și comentarii nejustificate.

Una dintre cele mai puternice cetăți ale Moldovei medievale și singura din piatră construită în întregime de Ștefan cel Mare zace, la cinci kilometri de municipiul Roman, într-un anonimat apăsător: acoperită de bălării, înconjurată de porumb, fără indicatoare care să arate că acolo a fost cândva, o cetate ștefaniană. O comoară care se cere explorată, însă nu are cine o valorifica. În prezent, monumentul istoric de grupă valorică A este fără stăpân. Nimeni nu este proprietar peste obiectiv, deci nimeni nu se preocupă de punerea sa în valoare. Un singur element pare să mai ateste că acolo a fost cetatea lui Ștefan: numele străzii din Gâdinți, care duce către obiectiv. Singura pancartă care indica locul cetății, amplasată în intersecția DJ 207D cu DN 15D a dispărut. Hățișurile birocratice și nepăsarea au condus la starea deplorabilă în care se află acum monumentul. Tot ele îl țin blocat. Mulți au vrut-o, puțini cu adevărat, iar în prezent comoara ștefaniană zace în bălării.

În perioada 2006-2022, dr. Vitalie Josanu a fost ofițer specializat în domeniul protejării patrimoniului cultural național, ca el fiind câte un ofițer în fiecare județ, în cadrul Serviciului de Investigații Criminale. În timpul exercitării acestei funcții, pe lângă alte sute de obiective de patrimoniu monitorizate, în vizorul său a fost Cetatea Nouă a Romanului, fiind printre cele mai degradate monumente istorice ținute sub observație care, din păcate, a rămas la același stadiu și în prezent. În jurul acestui obiectiv au urmat, apoi, demersuri care s-au împotmolit, intenții care au rămas la stadiul de vorbărie, păreri și recomandări mai mult sau mai puțin avizate. Cele mai multe, așa cum ne-am obișnuit, au provenit din sfera politică. Pânâ în 2022, când a fost îndepărtat din funcția de ofițer specializat în domeniul protejării patrimoniului cultural național, Vitalie Josanu a încercat să repornească rotițele unui circuit care ar fi trebuit să se desfășoare firesc, fără opreliști și fără multe încurcături. Totul s-a blocat la capitolul administrator al acestui obiectiv, un target care nu este bifat până în prezent. Cetatea, deci, nu are stăpân. Poate că scopul este chiar acesta, ca ea să se piardă în vegetația deasă de la periferia comunei Gâdinți.

Nemulțumit de răspunsul primit de la Ministerul Culturii, Vitalie Josanu a amendat ministrul de la acea vreme, ulterior sancțiuni primind și următorii doi miniștri ai Culturii, pentru aceeași abatere – neluarea unor măsuri concrete care să protejeze obiectivul de patrimoniu lăsat în paragină.

Și Direcția Județeană pentru Cultură Neamț, prin directorul executiv, a militat pentru acest obiectiv de patrimoniu. În 2020, instituția a alocat 2.000 de lei din fonduri proprii pentru cadastrarea terenului aferent cetății. Lentoarea a persistat, în schimb, de la centru: cu miniștri secretari de stat, cu parlamentari de Neamț și cu primari care și-ar fi putut da mâna pentru salvarea acestui monument.

Primarul comunei Gâdinți începând cu actuala legislatură, Dragoș Popa, spune că nu are nici o putere să gestioneze un astfel de obiectiv, afirmând că cetatea este administrată de Primăria Municipiului Roman. De fapt, ea nu aparține nimănui.

A nimănui și – totuși – se dorește găsirea unui act de proprietate pentru a fi reglementată situația adminsitrării sale. Fiind construită la 1466, un asemenea document al cetății este imposibil de găsit, iar alte documente de la Primăria Comunei Gâdinți nu există, cel puțin la nivel declarativ. Astfel de exigențe par a fi desprinse din sfera irealului, putând fi rezolvate prin demersuri legislative de actualitate.

Până și drumul până la cetate, care este unul județean, este aproape impracticabil. În Ministerul Culturii o avem pe Diana Baciuna din Roman, secretar de stat, aceeași care a semnat pentru ca aurul dacic – respectiv Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice – să plece la muzeul Drents din Olanda. Știm cu toții că acestea au fost sustrase din muzeu și nerecuperate până la această oră de către autoritățile române. Diana Baciuna, de loc din Roman așa cum am menționat, a fost contactată la numărul de pe site-ul ministerului pentru a oferi un punct de vedere privind interesul domniei sale față de Cetatea Nouă a Romanului, însă aceasta nu a răspuns apelului nostru. Conform declarației de avere din iunie 2025, aceasta a încasat un venit anual de 116.875 de lei cu titlu de indemnizație de la Ministerul Culturii, alți 34.362 de lei cu titlu de indemnizație de la Centrul Național de Învățământ Turistic București și un venit anual de 19.658 de lei din postura de membru al unor comisii din Ministerul Culturii.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ

Vineri, 21 noiembrie 2025, sala de festivități „Nicolae Manolescu Strunga” a Primăriei Municipiului Roman a găzduit Adunarea Generală Extraordinară a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) din Roman, convocată de contabila-șef ec. Mariana Rusu împreună cu secretara Elena Burlacu. Scopul principal al întrunirii a vizat desemnarea persoanelor care să reprezinte casa în relația cu instituțiile bancare. Cele două doamne au rămas, în continuare, cu această sarcină în cadrul instituției, până se rezolvă litigiul în instanță privind șefia Casei. Reamintim faptul că ultimele alegeri au fost organizate în 2022, președinte ieșind Ionel Stoica, cu un vot mai mult decât Mircea Anton. Cel din urmă a contestat în instanță rezultatul alegerilor, alăturându-i-se în demers și tabăra Popovici. Pe fond au avut câștig de cauză, însă urmează apelul, în martie 2026.

Puțin peste 20.000 de membri au rămas la CARP Roman, numărul reduându-se cu aproximativ 4.000 în ultimii 3-4 ani. Mulți și-au retras fondurile pierzându-și totodată și calitatea de membru. Instituția nu mai acordă împrumuturi în prezent, ci le oferă membrilor posibilitatea de a-și retrage banii în limita fondului disponibil. Cu toate acestea, contabila-șef Mariana Rusu spune că la CARP totul merge strună. În momentul supunerii la vot a propunerii privind reprezentanții care să mențină relația cu băncile, din sală au fost exprimate și anumite nemulțumiri. În final, însă, a fost constituită majoritatea care le-a votat pe cele doamne să rămână în continuare cu drept de semnătură pe aceste operațiuni.

Alți membri au invocat problemele instituției, solicitând rezolvarea lor până la rezolvarea litigiului privind șefia casei, în instanță.

Situația incertă privind șefia casei nu se rezolvă după luna martie a anului 2026, atunci când instanța decide apelul, având în vedere că va fi necesară oragnizarea altor alegeri, iar după rezultat este posibil ca din taberele constituite să fie iar nemulțumiri și contestații. O instituție cu peste 20.000 de membri cotizanți și cu drept de vot poate fi privită ca o mașinărie strategică din multe puncte de vedere, putând fi și ipoteza care stă la baza mizei acestei bătălii purtate între seniori de mai bine de un deceniu.

Laurențiu Leoreanu – primarul Municipiului Roman

A fost abandonat la naștere și preluat în sistem din fragedă pruncie, mai târziu având vremelnic ocazia de a fi luat în sânul unor familii care – rând pe rând – l-au trimis înapoi la stat, unde a rămas până la vârsta de 18 ani. Ulterior, Gheorghe Bozu a fost încarcerat, petrecând mai mulți ani în diverse penitenciare din țară. Spune că viața dură pe care a trăit-o l-a determinat să fie astăzi un soi de influencer, un „Marian Ceaușescu de Piatra”care face sesiuni live, de cele mai multe ori în timp ce urmărește funcționari publici sau oameni politici, cărora le adresează întrebări. Nu este ferit nici de controverse, recent fiind implicat într-un episod de acuze legate de faptul că ar solicita bani unor politicieni sau unor angajați ai instituțiilor publice, pentru ca aceștia să fie feriți de live-urile sale incisive. Și cu DGASPC Neamț relația lui Bozu nu este una roz. Bărbatul acuză instituția de dezinteres. Bozu riscă din nou ani de închisoare, din cauza unui live pe internet în care i-a adresat amenințări unei alte persoane. Dacă va scăpa de pușcărie, intenția sa este de a candida la funcția de președinte al Consiliului Județean Neamț.

DGASPC Neamt transmite:

„Ca urmare a adresei dumenavoastră nr.78/6.11.2025, înregistrată cu nr. 49469/07.11.2025 la registratura DGASPC Neamț, vă facem cunoscut următoarele:
În ceea ce privește aspectele semnalate de către petentul Bozu Gheorghe cu privire la alocația de stat, acestea au fost soluționate prin Sentința civilă nr. 4665/27.10.2017, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț în dosarul nr. 5162/279/2017 având ca obiect pretenții, sentință civilă rămasă definitivă în urma respingerii apelului formulat de către petentul sus-numit de către Tribunalul Neamț prin Decizia Civilă nr. 871/22.09.2020.
Hotărârile judecătorești despre care am făcut vorbire mai sus au fost comunicate și numitului Bozu Gheorghe.
Cât privește afirmațiile numitului Bozu Gheoghe, cum că <<în aceeași situație mai sunt alți 285 de copii din sistem, în județul Neamț>>, apreciem că aceste afirmații sunt simple alegații.”