Segregarea a fost legală și privită în mod firesc în multe țări, de-a lungul vremii. Este o realitate și o pată rușinoasă pentru umanitate. Chiar dacă astăzi, în an de grație 2023, se încearcă menținerea în frâu a fenomenului amintit, „scăpări” declarate adesea inofensive sunt frecvente, ascunse de ochii lumii, făcute fără intenție și… nu prea. În cazul elevilor, practica (aplicată sau nu cu intenție) este cu atât mai periculoasă cu cât copiii sunt adulți în formare și riscă să nutrească porniri discriminatorii față de aproapele lor.

În urmă cu o lună și jumătate, la redacția Roman TV a ajuns o informație conform căreia la o instituție de învățământ din oraș, în o singură clasă pregătitoare învață mai mulți elevi de etnie rromă decât ar permite în primul rând un bun management, iar în al doilea rând, legislația în vigoare. Conform prevederilor Ordinului Ministerului Educației nr. 6134 din 21 decembrie 2016, segregarea școlară pe orice criteriu discriminatoriu, printre care și cel legat de etnie, este interzisă. Prin asta se înțelege, de exemplu, că dacă o școală are cinci clase pregătitoare cu un număr total de 100 de elevi dintre care zece sunt declarați a fi de etnie rromă, aceștia ar trebui repartizați în mod egal, deci câte doi în fiecare clasă. Această regulă a fost scăpată din vedere la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Roman, unde își desfășoară cursurile trei clase pregătitoare, respectiv clasa A cu un număr total de 26 de elevi, dintre care 0 elevi sunt declarați de etnie rromă; clasa B cu un număr total de 20 de elevi, dintre care 0 elevi sunt declarați ca fiind de etnie rromă și clasa C, cu un număr total de 22 de elevi, din care 4 sunt declarați ca fiind de etnie rromă.

Problema – evident – este la clasa C, una pe care directorul unității, profesorul Ana-Maria Ciuștea, nu a considerat-o atât de gravă la întâlnirea cu redactorul Roman TV, menționând că „toate străzile de rromi au fost arondate școlii sale” și „copiii români n-au vrut să mai stea, au cerut să se mute” din clasa unde învață cei rromi. Întrebată dacă nu s-ar putea găsi soluții privind repartizarea, în mod egal, a elevilor de etnie rromă în clasele pregătitoare, aceasta a precizat că ultima clasă, adică C, s-a constituit după cea de-a doua rundă de înscrieri la clasa pregătitoare. De aici deducem că, așa cum s-au format clasele, au și rămas până în prezent. La discuție a participat și mediatorul școlar (care de regulă este angajat la solicitarea şcolii sau a comunităţii, la propunerea inspectoratelor şcolare judeţene, la cererea autorităţilor publice locale, a organizaţiilor guvernamentale şi non-guvernamentale). Acesta are, printre alte atribuții, rolul de a sprijini elaborarea planului de desegregare şcolară şi implementarea acestuia, prin colaborare cu managementul şcolii şi cu reprezentanţii comunităţii. La discuția cu reporterul Roman TV, mediatorul școlar a precizat că „pe lângă faptul că mulți părinți au venit târziu la înscriere, survin pe parcurs și transferurile”, dând de înțeles că elevi de etnie rromă ajung să învețe în număr mare la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” urmare a transferurilor de la alte școli din oraș, pe parcurs fiind „îndepărtați și trimiși” la ei, de la alte unități de învățământ din Roman. Concluzia acestuia a fost că „învățătoarele de la catedră (nr. de la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”) își fac datoria cu fiecare elev în parte”.

Cadrul didactic de la clasa pregătitoare C a demisionat după vizita Roman TV

Aflăm dintr-o adresă transmisă, la solicitarea redacției, de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Neamț că profesorul de învățământ primar care preda la clasa pregătitoare C a Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” și-a prezentat demisia pe 16 octombrie 2023, deci după vizita televiziunii Roman TV la unitatea de învățământ privind subiectul de față. Timp de o săptămână, cursurile au fost susținute de un cadru didactic pensionar, pentru ca mai apoi funcția să fie preluată, cu drepturi depline, de altul.  Profesorul care a demisionat ar fi ales asta din motive „personale, legate de sănătate”.

Copii de etnie rromă declarați sunt în toată școala, indiferent de clasă

Totodată, din răspunsul primit de la Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Neamț, care la rându-i îl primise de la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, se constată că și clasele mai mari au elevi de etnie rromă. Nu știm, însă, cum sunt repartizați aceștia pe fiecare clasă în parte, tabelul arătând doar numărul de elevi de etnie rromă din totalul celor de clasa I, a II-a, a III-a ș.a.m.d. De exemplu, din totalul de 71 de elevi de clasa a IV-a, 21 sunt de etnie rromă. Nu se înțelege, clar, câte clase sunt de a IV-a și cum sunt repartizați elevii de etnie rromă în acele clase.

Directorul unității de învățământ a ținut să sublinieze în adresa care a ajuns la redacția noastră că elevii de etnie rromă, alături de ceilalți elevi din clasă, participă și se implică în multe activități și proiecte derulate în școală, cum ar fi „Programul pilot de stimulare a participării la educație a copiilor cu părinți plecați în străinătate”, „Capcanele adolescenței”, „Antidot pentru violență”, dar și că sunt propuși pentru bursele de merit sau participă la olimpiade și concurcuri cu caracter sportiv, arătând astfel că nu este loc de discriminare la nivelul școlii.

IȘJ a solicitat aplicarea, cu celeritate, a Ordinului ME privind interzicerea segregării școlare

Unul dintre articolele Ordinului Ministerului Educației nr. 6134 din 21 decembrie 2016, privind interzicerea segregării școlare arată, printre altele, că „nu constituie segregare școlară pe criteriul etnic situația în care se constituie grupe/clase/unități de învățământ preuniversitar formate preponderent sau doar cu antepreșcolari, preșcolari sau elevi aparținând unui grup etnic, în scopul predării în limba maternă a acelui grup etnic sau în sistem bilingv.” Cum acest lucru nu se întâmpă cel puțin în școala cu pricina, unde nu se predă Limba rromani, Inspectoratul Școlar Județean Neamț a solicitat aplicarea, cu celeritate, a prevederilor acestui ordin. Nu știm cum s-a rezolvat această solicitare venită de la nivel județean și nici dacă este acum ușor să muți niște elevi care au vârsta de 6 ani și sunt la început de parcurs școlar, dintr-o clasă în alta, lucru care trebuia făcut de la bun început, conform legislației în vigoare.

Până una-alta, unde e lege, nu-i tocmeală. O spune art. 1 alin. 2 al Ordinului nr. 6134 din 21 decembrie 2016, care prevede faptul că „Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ preuniversitar din România vor promova cu prioritate principiile școlii incluzive. Școala incluzivă este o școală prietenoasă și democratică, care valorifică diversitatea socio-etno-culturală, o școală în care toți copiii sunt respectați și integrați fără discriminare și fără excludere generate de originea etnică sau de limba maternă, dizabilitate și/sau cerințe educaționale speciale, statutul socioeconomic al familiilor, mediul de rezidență sau performanțele școlare ale beneficiarilor primari ai educației.” Cazul de față pare să ne arate că solicitările de aplicare a prevederilor legii survin după ce astfel de situații sunt aflate de presă.

Cum rămâne cu monitorizarea OBLIGATORIE a  fenomenului?

Același ordin, la articolul 11, arată că inspectoratele școlare județene (deci și Inspectoratul Școlar Județean Neamț) au în sarcină exercitarea unor atribuții privind prevenirea, eliminarea sau sancționarea oricărei forme de segregare școlară. Articolul din lege este prevăzut cu 17 litere care denotă, clar, că aceste instituții trebuie să monitorizeze și să verifice temeinic tendințele de dezvoltare a acestui fenomen în școlile din subordine sau chiar să sprijine acțiunile care pot ajuta domeniul desegregării școlare. La Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Roman, una cu prestigiu de altfel, nu știm în ce măsură au fost întreprinse activități clare de desegregare, având în vedere că instituția are un număr ridicat de elevi de etnie rromă, număr de care se plâng atât conducerea școlii, cât și unele cadre didactice pe la colțuri că nu este împărțit în mod egal, în toate unitățile de învățământ din oraș. Subiectul nu pare să fi fost niciodată tratat cu seriozitate și cu asumare, încât să fie găsite soluții, așa cum cere o societate sănătoasă, una care se află într-o continuă comparație cu cea europeană.

Pe de altă parte, adesea subiectele de acest gen ajung la urechile presei doar dacă gâdilă mai degrabă orgoliile și interesele personale, profesionale sau chiar politice ale unora, în detrimentul interesului public. Eventualele „lupte” interne/externe nu diminuează importanța subiectului de față, care există și necesită urgentă implicare și rezolvare din partea celor care sunt în măsură să ia decizii prin care să arate că respectă legea, dar mai presus, pe beneficiarii acesteia: copiii.

Redactor: Alexandra Manea