Începând de sâmbătă, 10 octombrie 2026, la Muzeul de Artă din Roman s-a deschis o nouă expoziție personală a artistului vizual romașcan Florin Mareș. Născut la 5 octombrie 1947 la Roman, absolvent al Școlii Populare de Artă din Bacău, devine un autodidact și un profund cercetător al operelor marilor maeștri. Un artist neobosit, un îndrăgostit de natură, își desăvârșește inspirația în propriile trăiri, în amintiri și în tot ceea ce poate să-i ofere simțire picturală. Sensibil și un atent observator al lucrurilor ce-l înconjoară, al oamenilor și al viețuitoarelor, transpune, printr-un filtru de gândire și analiză, în fantezii și metafore picturale, trăirile și propriile percepții, oferind vizualului narațiuni cromatice provocatoare, intense, care își derulează firul dincolo de spațierea pânzei. Dinamica lucrărilor este acaparatoare, desăvârșită printr-un penel hotărât, sigur și energic. Cele 92 de lucrări prezente pe simeze, sunt creațiile cele mai recente ale artistului, care rămâne fidel marilor teme abordate de-a lungul timpului. Teme de esență, teme care l-au însoțit și care au dat formă unor viziuni și unor pasiuni de-o viață. Natura și umanul sunt în centrul atenției, în explorări de simbioze, sub subtile semne de efemeritate și transcendental. Muzica devine liantul în relația om- natură, într-o comuniune firească. Peisajele de mahala cu viața simplă, trăirea autentică a comunității, cu bucuriile și greutățile traiului de zi cu zi, într-o monotonie și izolare apăsătoare, sunt subiecte dragi și mereu reluate, în tușe de amintire. Dar cel mai spectaculos subiect, cromatic și compozițional, în metafore mereu proaspete și inovatoare, este circul, bălciul, în perspective onirice de impact. Spiritualul se substituie, în forme intense, fiecărei teme dar și separat, în dialoguri profunde între lumesc și sacru. Un magician al culorilor și al luminii, un maestru al spațiului, reușește să pună în scenă, în tușe mici, fragmentate și dense de culoare, cu o textură aproape sculpturală, prin juxtapuneri de nuanțe, coregrafii dinamice, vibrante, invitând privitorul într-un adevărat carusel al formelor și culorilor. Lumina îmbrățișează întregul spațiul și evadează vizual în atmosfere solare. Totul devine mișcare, energie, lumină, în subtile ciclicități de trăire.

Naturile statice  ale lui Florin Mareș devin complexe. În atmosfere aerate, celeste, florile, bogate și vibrante, dar fragile, le regăsim în spații intime, nostalgice, însoțite de fructe proaspete și pline, parfumate. Adăugarea elementelor spirituale, icoanele, este completarea firească și întregește spațiul, transpunând lucrările într-o dualitate sacru-profan, memorie-efemeritate. Peisajele din treceri de anotimpuri sau timpuri, sunt celebrări ale desăvârșirii frumuseții  naturii. Contemplative și poetice, pline de vitalitate, sunt umanizate, în ritmuri de culoare care, într-o liniște asurzitoare, devin sonore vizual. Pe portative de mesteceni, în străluciri de smarald sau diamantine, în ierni grele, dar atât de calme și de calde, în echilibrări cromatice de excepție, peisajele mareșiene sunt un popas de pace și reflecție. Compozițiile cu tematică muzicală celebrează comuniunea om-natură-muzică. În peisaje idilice, luxuriante, în atmosfere luminoase și pulsatorii, natura devine scena unui lirism aparte. Artistul creează o atmosferă onirică, de basm. Reprezentări alegorice care povestesc despre trecerea timpului, renaștere, puritate. În intensități de trăire inspirativă, de introspecție și melancolie, personajele se contopesc cu natura, în momente de inspirație divină, pășind spre spațiul cosmic. Rezolvările cromatice, de la albastrul infinitului, verdele renașterii la blondul-arămiu, încărcat de energie solară și divină, conferă un impact vizual de echilibru și lumină. În evocări de spirite venețiene, atmosfera de vis este animată de un dans fluid de culori și lumini, în metamorfoze și renașteri spirituale, în încercări de  delicate zboruri spre libertate. Muzica este prezentă și în sate, în mahalale și prin gări de-altădată. Trupele de cântăreți, cu tot alaiul, fac parte din viața simplă, spărgând monotonia. La nunți sau chiar înmormântări, trupele de lăutari dau culoare și animă spațiul. Reprezentările din mahala sunt dinamice. Scene colective din spații exterioare în care fiecare siluetă pare preocupată de propriul drum sau propria activitate. Descoperim un contrast între mișcare și static, între inocență și maturitate. Siluete groaie, aplecate, sugerând maturitatea și grijile zilnice, grupuri de copii preocupați de varii jocuri, simbolizând inocența și efemera bucurie. Și, în toată această forfotă, adeseori, în cartier, pășind hotărât, pe-un drum deja știut, bătut de timp, pășește în haina-i albastră poștașul, mesagerul, cel care accentuează ritmul vieții, scurgerea timpului,  prin neprevăzut, prin schimbare. Un martor tăcut al vieții, cel care aduce împreună, mai aproape oamenii și distanțele.

Pătimașe și exuberante, în agitații complexe și echilibrate, în multitudini de scene, animate și luminoase, acaparează vizualul compozițiile dedicate circului, bâlciului. Scene clasice de circ cu acrobați, clovni, muzicanți și aglomerarea de spectatori, fascinați și curioși. Cai, porumbei, cercuri de foc, biciclete, măști, scene și cortine într-o abundență cromatică pulsatorie care creează senzația de spectacol în spații atemporale, unde materia este însăși lumină și energie pură, invitând la o meditație vizuală profundă despre libertate, efemeritate, transcendență.

Compoziții care vibrează prin armonie și culoare, lumină și energie, artistul reușind să le confere o vibrație aparte, prin tehnica folosită, intens texturată și tușe fragmentate. Lumina ne surprinde din întreaga pictură, în revărsări generoase. Adăugarea unor elemente și simboluri tradiționale, atent și delicat tratate, în contopiri de sensibilitate, devin parte integrantă dintr-o profundă memorie vizuală. Întreaga expoziție oferă un spectacol de culoare și lumină, de forme și simboluri, invitând la introspecție și meditație, într-un univers în care arta devine bucuria pură a creației.

Expoziția este deschisă până pe 21 noiembrie 2026.

Semnat: Curator Mihaela Ciobanu

Florin Mareș

În fiecare an, pe 13 octombrie este marcată Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor, un prilej de a atrage atenția asupra importanței prevenirii, pregătirii și gestionării eficiente a situațiilor de urgență. Tema din acest an, „Reziliența începe acasă”, evidențiază rolul fiecărei familii în creșterea siguranței și în reducerea efectelor dezastrelor. Pregătirea începe în propria locuință, prin identificarea și eliminarea pericolelor, utilizarea în siguranță a instalațiilor și echipamentelor, precum și cunoașterea regulilor de comportare în cazul producerii unor situații de urgență, precum incendiile, inundațiile sau cutremurele.

Tot pe 13 octombrie, anul acesta, este marcată și Ziua Informării Preventive, o inițiativă prin care pompierii promovează comportamentele responsabile și măsurile de prevenire a situațiilor de urgență. Activitățile organizate cu această ocazie urmăresc creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor cu privire la riscurile la care se expun atunci când nu respectă măsurile de prevenire, precum și familiarizarea acestora cu regulile de comportare menite să le protejeze viața și bunurile.

Următoarea pe lista noastră de tineri afaceriști este Narcisa. Ea și-a deschis propria cafenea cu prețuri decente, din dorința de a le oferi elevilor un loc în care nu e nevoie să își cheltuiască toți banii de buzunar. Drumul nu a fost lin pentru ea, dar a și-a urmat consecvent visul, până și l-a îndeplinit.

Narcisa scoate în evidență obstacolele de care se lovesc tinerii la început de drum și spune în ce și-a găsit motivația.

Narcisa dovedește că un vis poate fi îndeplinit și în România, importantă fiind munca depusă și nu locul unde te dezvolți.

Duminică, 18 octombrie 2026, în Ziua Mondială a Misiunilor – a 99-a, la ora 11.00 – în Catedrala Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iaşi vor fi hirotoniţi diaconi nouă seminarişti de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi, unul din Congregația „Mica Operă a Divinei Providențe” (Don Orione) și unul din Congregația „Augustinienilor Asumpționiști”. Sâmbătă, 24 octombrie 2026, ÎPS Aurel Percă va conferi hirotonirea diaconală seminaristului Damian-Cătălin Fichitiu, originar din Parohia „Nașterea Sfintei Fecioare Maria”, Valea Seacă, care își va desfășura misiunea preoțească în Arhidieceza de București.

Cei unsprezece tineri care vor fi hirotoniți întru diaconat sunt Dominic-Mădălin Arcana, din Parohia „Isus, Bunul Păstor”, Roman, pentru Dieceza de Iași; David-Marius Balan, din Parohia „Sfântul Iosif Muncitorul”, Barticești, pentru Dieceza de Iași; Daniel Beca, din Parohia „Sfântul Mihail Arhanghelul”, Chetriș, pentru Dieceza de Iași; Cristinel Bejan, din Parohia Parohia „Sfântul Anton de Padova”, Poiana Negri, pentru Dieceza de Iași; Andrei-Ciprian Butnariu, din Parohia „Sfântul Iosif Muncitorul”, Barticești, pentru Dieceza de Iași; Corneliu Buzatu, din Parohia „Coborârea Duhului Sfânt”, Bălțați, pentru Congregația „Mica Operă a Divinei Providențe” (Don Orione); Cosmin-Ionuț Ciobanu, din Parohia „Sfântul Mihail Arhanghelul”, Săbăoani, pentru Dieceza de Iași; Cristian Dămătărc, din Parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, Roman, pentru Dieceza de Iași, Beniamin Diac, din Parohia „Sfântul Anton de Padova”, Faraoani, pentru Dieceza de Iași; Alexandru-Emanuel Ignat, din Parohia „Inima Neprihănită a Mariei”, Roman, pentru Dieceza de Iași; Nguyen Trung Nien Antoine, din Parohia „Phi Lộc” („Adormirea Maicii Domnului”) din Vinh, Nghe An, Vietnam, pentru Congregația „Augustinienilor Asumpționiști”.

TVR 1 a dat, deja, startul sezonului nouă al emisiunii „Vedeta Familiei”, duminică, 4 octombrie 2026. Întreg sezonul promite să aducă în fața publicului copii foarte pregătiți, cu toții având șanse reale să acceadă la Sezonul Campionilor 2027. Din zona noastră, pregătite de profesoara de canto Mihaela Tertelici și de compozitorul Sergiu Rudich vor participa Sofia Vîrgă și surorile Milia și Adora Carp.

Fetele sunt entuziasmate de această participare, invitând comunitatea să le fie alături, să le privească prestațiile și să le aprecieze.

Miercuri, 14 octombrie 2026 se deschide o nouă expoziţie temporară cu tema „Simboluri creştine pe obiecte şi piese de port popular”, în cadrul Muzeului de Istorie Roman, în Casa Fălcoianu (Corp B), str. Cuza Vodă, nr. 19, de la orele 14. Expoziţia invită la cunoaşterea universului spiritual al satului românesc, prin elementele decorative înscrise pe textile, obiecte din lemn, vase din ceramică, ş.a. Crucea, cel mai important şi frecvent simbol creştin, era cusută pe ii, cămăşi, catrinţe, varii textile de interior, dar se regăseşte şi pe lăzile de zestre ori pe stâlpii caselor. Pomul vieţii, simbolizează legătura dintre cer şi pământ, continuitatea şi regenerarea vieţii prin Hristos şi este frecvent întâlnit pe ştergare, covoare sau ceramică.

Pasărea/porumbelul, în iconografia populară, simbolizează Duhul Sfânt sau trecerea sufletului către ceruri.

Roata/rozeta, simbol solar precreştin şi asimilat ulterior creştinismului, apare ca o reprezentare a luminii divine, fiind adeseori figurată pe obiecte din lemn sau ceramică.

În satul tradițional, nimic nu era întâmplător, fiecare element decorativ își avea rostul lui, era menit să protejeze, să binecuvânteze și să orânduiască viața individului şi a comunității.

Expoziţia este deschisă în perioada 14 octombrie 2026 – 10 ianuarie 2027.

Program de vizitare:

• Luni – Joi: 08:00 – 16:30
• Vineri: 08:00 – 14:00
• Sâmbătă – Duminică: Închis

Organizatorii: Consiliul Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal Naţional Neamţ – Muzeul de Istorie Roman, Muzeul Municipal Paşcani. Responsabil de proiect: muzeograf Relu Butnariu (M.I.R. – C.M.N.N.)

Un proiect de incluziune socială și sprijin integrat pentru persoane vulnerabile prin servicii educaționale și suport alimentar se derulează la Fundația „Episcop Melchisedec” din Roman. 25 de persoane cu venituri financiare reduse beneficiază de masă caldă pregătită într-un mediu sănătos și curat, la cantina socială a fundației.

Frumoasele proiecte sunt atrase și coordonate de părintele Apetrei, fără de care nu s-ar putea concretiza.