Gheorghe Vlasie – consultant ApaVital

Joi, 18 iulie 2024, la ora 11, Casa Fălcoianu a Muzeului de Istorie Roman a găzduit simpozionul intitulat „Istorie, artă şi memorie în vechi cărţi poştale ilustrate”, desfășurat în contextul deschiderii recente a expoziţiei temporare cu aceeaşi temă, care poate fi vizitată până pe 12 septembrie 2024. Cărţile poştale ilustrate expuse, româneşti şi străine, provin de la câţiva romaşcani al căror interes pentru istorie este unanim cunoscut – doctor Epifanie Cozarăscu, profesor Nicolae Grigore Steţcu, profesor Mihai Andone sau arheolog dr. Vasile Ursachi. În cercetarea trecutului, aceştia au adunat şi păstrat sute de cărţi poştale, donându-le ulterior muzeului romaşcan. Cea mai veche carte poştală ilustrată românească expusă aici a fost circulată în anul 1897.

Leonard Achiriloaei – primarul Municipiului Roman

Leonard Achiriloaei, primarul Municipiului Roman

În perioada 1-5 iulie 2024, Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” din Roman a găzduit școala de vară intitulată „Sfinții, prietenii copiilor”, ajunsă anul acesta la cea de-a treia ediție. Pe parcursul a cinci zile, 200 de copii, alături de cadrele didactice și de voluntari, au desfășurat activități recreative, distractive și educative, având zilnic și câte un invitat special. Cei mici s-au bucurat de timp petrecut împreună, de joc, muzică și voie bună, dar și de ateliere creative și rugăciune, cea care a stat la baza tuturor activităților desfășurate. Vineri, 5 iulie, la încheierea ediției de anul acesta a avut loc festivitatea de premiere a copiilor, voluntarilor și profesorilor participanți.

Luni, 1 iulie 2024, Muzeul de Istorie din Roman a găzduit debutul celei de-a treia ediții a „Zilelor Ștefaniene” cu desfășurarea simpozionului „Ștefan cel Mare și Târgul Romanului”, începând cu ora 10. În cadrul manifestării, invitații au putut vedea și expoziția de cartofilie „Ștefan cel Mare și Sfânt în vechile cărți poștale românești”, a colecționarilor nemțeni Constantin Pațilea și Viorel Nicolau din cadrul Clubului Colecționarilor Piatra Neamț, dar și o prezentare de carte „Cel Mare și Sfânt -2024, la 520 de ani de la Apus de soare”, semnată de aceiași autori nemțeni. Cuvântul de deschidere a fost adresat de muzeograf Adrian Ciobanu, în calitate de gazdă, urmat de pr. dr. Aurel Florin Țuscanu, în calitate de organizator și inițiator al evenimentului.

„Zilele Ștefaniene” continuă cu hramul Bisericii „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Roman, marți, 2 iulie 2024. Miercuri, 3 iulie 2024, programul manifestărilor debutează cu simpozionul intitulat „Ștefan cel Mare și Târgul Bacăului”, găzduit de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău. La Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” din Onești va avea loc o expoziție de medalistică a colecționarului băcăuan profesor Vilică Munteanu, intitulată „Documente în metal. Ștefan cel Mare în medalistica românească”. Evenimentul se va încheia cu un pelerinaj la ctitoriile ștefaniene din județul Bacău, la Biserica „Precista” din municipiul reședință de județ și la Biserica din Borzești.

Pe 24 iunie 1818 s-a născut, în Roman, întemeietorul științei agricole românești, Ion Ionescu de la Brad. Personalitate complexă, aceasta a marcat pe parcursul existenței sale mai multe domenii în care și-a pus amprenta. Istoria îl amintește din postura de agronom, economist, om politic, participant la Revoluția de la 1848 din Muntenia, membru de onoare al Academiei Române. A contribuit la dezvoltarea științelor agronomice în România, promovând agricultura bazată pe metode moderne, susținând neîncetat dreptul țăranilor la împroprietărire. „Ion Ionescu de la Brad este un uitat”, spunea autorul Bogdan Duică, membru al Academiei Române, în prima carte despre ilustrul agronom, care a văzut lumina tiparului în anul 1922, deci la trei decenii după moartea sa. La 206 ani de la naștere, în an de grație 2024, figura sa marcantă este încă cinstită și reamintită prin vocea inginerului agronom pensionar Ion Măzăreanu, fost director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, căruia i se alătură Sorin Grumuș, rezervist militar, preocupat de istoria militară, îndeosebi de istoria militară a zonei Romanului.