Zilele acestea, o delegație a „Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții” din Senatul României a fost prezentă în județul Neamț. Delegația formată din senatorii Nicolae Vlahu (președinte al Comisiei), Daniel Paul Romeo Gheorghe, Ciprian Titi Stoica, Robert Ghiță, Ion Stan și Dumitru Manea, cărora urma să li se alăture și senatorul Adrian Păduraru, trebuia să susțină o conferință de presă găzduită de Instituția Prefectului – Județul Neamț vineri, 14 noiembrie 2025, la ora 14. Evenimentul nu a avut loc la ora stabilită, ci la ora 18. Mai devreme, senatorul de Neamț Daniel Paul Romeo Gheorghe a fost implicat într-un incident cel puțin ciudat: acesta a fost surprins pe camerele de supraveghere ale unui hotel din Piatra Neamț în timp ce a plecat cu rucsacul unor adolescenți care se pregăteau de Balul Bobocilor, eveniment care urma să aibă loc într-o sală din incinta hotelului. Văzând că ghiozdanul a dispărut, tinerii au anunțat Poliția municipiului Piatra Neamț, prin apel la 112. Mașina senatorului a fost oprită în trafic de către oamenii legii, rucsacul în care se aflau un laptop și suma de 1.500 de lei fiind găsit în portbagajul mașinii. Urmează ca dosarul să fie trimis la Parchetul General. În cadrul conferinței de presă, la întrebarea jurnaliștilor privind acest incident, senatorul Daniel Paul Romeo Gheorghe a declarat că a luat din greșeală rucsacul adolescenților, crezând că este al unui coleg politician.

Mircea Anton, factor important în una din taberele care luptă pentru șefia Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Roman, a declarat la Roman TV că dumnealui preconizează lichidarea casei, dacă va continua situația incertitudinii care planează asupra unei conduceri validate de Judecătorie. La auzul celor spuse, contabilul-șef al Casei, ec. Mariana Rusu și secretar Elena Burlacu au transmis astăzi un punct de vedere care infirmă soluția emisă de Mircea Anton.

Problemele CARP Roman datează de mulți ani, iar reprezentanții acesteia speră ca instituția să intre pe drumul cel bun și să continue să deservească interesele membrilor săi.

La solicitarea Roman TV, Romsilva transmite că în conformitate cu prevederile studiului de evaluare a resurselor biologice de ciuperci comestibile, inclusiv trufe, din flora sălbatică a fondului forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, avizat de Academia Română – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, pentru județul Neamț a fost autorizată recoltarea unei cantități totale de 7 tone de trufe. Dreptul de recoltare a fost cesionat operatorilor economici autorizați, iar potrivit raportărilor primite, până la această dată, în anul 2025, în județul Neamț s-a recoltat cantitatea de 416.70 kg de trufe. Tot Regia Națională a Pădurilor – Romsilva spune că anul acesta, la nivelul instituției au fost confiscate sau primite în custodie din partea altor autorități, 499.06 kg de trufe, dintre care 111.16 kg provin din județul Neamț. Polițiștii rutieri au confiscat 48 de kg de trufe, pe care le-au predat ocoalelor silvice.

Valorificarea acestor bunuri se realizează conform legislației aplicabile în materia bunurilor confiscate, iar sumele obținute în urma valorificării sunt virate la bugetul de stat, după deducerea cheltuielilor aferente procesului de valorificare, transmite Romsilva. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează aproximativ 3,5 milioane hectare de fond forestier, reprezentând circa 48% din totalul fondului forestier național, motiv pentru care instituția nu deține date centralizate privind cantitățile totale de trufe confiscate la nivelul întregii țări. Nu au fost transmise sumele încasate anual pe aceste bunuri ori unde sunt investite.

În vreme ce ni se flutură austeritate la tot pasul, unele unități administrativ-teritoriale nu par să aibă probleme la acest capitol. Este și cazul municipiului Piatra Neamț, reședință de județ care ar trebui „să dea trendul” în cazul bunelor obiceiuri. Contrar celor menționate, în această localitate se cumpără consultanță cât nu o fac multe comune la un loc. Explicația, în primăvara acestui an când am solicitat-o, a fost aceea că fără SF-uri și consultanță nu se pot realiza investiții. Desigur, proiectele pentru comunitate sunt importante, însă ca acestea să se concretizeze, anterior se cumpără documentații și sfătuitori „la greu”.

La Piatra Neamț, așa cum am precizat, numai din luna martie și până în luna mai a acestui an au fost încheiate – cu diferite firme – 19 contracte în cuantum de 4.4 milioane de lei inclusiv TVA, privind prestarea unor servicii de consultanță ori proiectare sau studii. Vorbim, așadar, de servicii proiectare tehnică, SF-uri și alte documentații în valoare de circa 900.000 de euro în doar trei luni. În material separat, în data de 14 mai 2025, Roman TV a explicat valoarea în parte a fiecărui contract și cu ce firme au fost încheiate, fiind unele societăți cu care administrația pietreană încheie frecvent contracte. Și în timpul verii, alte contracte privind întocmirea unor documentații și studii au fost încheiate la Piatra Neamț, valoarea lor fiind de circa un milion de lei fără TVA.

Cu SC. Project Idea Development, Municipiul Piatra Neamț a încheiat pe 31 octombrie 2025 un contract privind servicii de consultanță pentru depunerea și implementarea proiectelor în cadrul apelului „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie solară, pentru autoconsum pentru entități publice”, în valoare de 250.000 de lei fără TVA. Tot pe 31 octombrie, cu SC. Brilio Concept SRL, Municipiul Piatra Neamț a încheiat un contract în valoare de 270.000 de lei fără TVA, privind servicii de proiectare a sistemelor de energie electrică. Cu aceeași firmă – SC. Brilio Concept SRL, în aceeași dată, un alt contract în valoare de 270.000 de lei a fost încheiat pentru studiu de fezabilitate privind instalare sistem fotovoltaic și sistem de stocare.

Pentru închirierea ornamentelor și statuetelor specifice sărbătorilor de iarnă, Municipiul Piatra Neamț a încheiat cu firma Energo Instal un contract în valoare de 699.970 de lei fără TVA, iar cu firma Scenoart Construct Group SRL un contract în valoare de 214.876 de lei fără TVA. Cu Otimar SRL a fost încheiat contract pentru spectacol pirotehnic, în valoare de 41.107,44 de lei fără TVA. Bonus: demolarea pieței din Mărăței, cu firma Termo Plus SRL costă municipalitatea pietreană suma de 203.474,56 de lei fără TVA.

La Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Roman, de ani de zile trenează un aer de nesiguranță și pericolul ca entitatea să fie lichidată. Din 2013, Casa nu mai are un președinte validat de Judecătorie. În contextul acestei lacune, de ani buni se duc lupte interne grozave pentru șefia CARP. Nu doar o dată, pensionarii s-au împărțit în tabere hotărâte să conducă instituția care, în prezent, a ajuns să mai aibă puțin peste 20.000 de membri. Ultimele alegeri au fost organizate în 2022, președinte ieșind Ionel Stoica, cu un vot mai mult decât Mircea Anton. Cel din urmă a contestat în instanță rezultatul alegerilor, alăturându-i-se în demers și tabăra Popovici. Pe fond au avut câștig de cauză, însă urmează apelul, în martie 2026. Până se stabilește un deznodământ și se alege un nou președinte, contabila-șef ec. Mariana Rusu împreună cu secretara Elena Burlacu au convocat o adunare generală extraordinară, în data de 21 noiembrie, având ca scop principal desemnarea persoanelor care să reprezinte casa în relația cu instituțiile bancare, dar și stabilirea puterii de angajare a personalului. Tabăra Anton spune că această convocare este nestatutară, în timp ce Stoica nu a răspuns apelului inițiat de redactorul Roman TV.

Mircea Anton spune că cele două doamne nu aveau cum convoca adunare generală extraordinară, conform statutului și că pentru el soluția optimă ar fi lichidarea casei și înființarea unei entități noi, de la zero.

Așa cum am menționat, Ionel Stoica nu a răspuns apelului nostru, așa că am discutat neoficial cu avocatul care reprezintă tabăra domniei sale, Alexandru Iștoc. Acesta a spus că prin ordonanță președințială li s-a oferit membrilor un răgaz de șase luni să se organizeze alegeri, ceea ce s-a și întâmplat în 2022. Acele alegeri au fost atacate în instanță și se așteaptă acum decizia apelului din martie 2026.

Avem unsprezece parlamentari de Neamț ale căror numere de telefon sunt greu de găsit sau deloc la o simplă căutare pe Google. Și nu vorbim de cele personale, ci despre unele (inexistente!) de serviciu la care ar putea răspunde consilierii plătiți din bani publici. Dacă nu ești jurnalist să faci rost de numere de telefon ori dacă nu ai vreo cunoștință care are o cunoștință care – la rându-i – cunoaște pe cineva care are numărul de telefon al deputatului X ori al senatorului Y, poți muri cu problema în brațe. Mandat de mandat. Patru ani în care tu, cetățean al județului Neamț conștiincios ce s-a prezentat la vot, poți să nu vezi măcar o dată la ochi vreun parlamentar care te reprezintă la centru, mai ales dacă trăiești la sat. Cum fac acești domni/doamne parlamentari(e) legi pentru nemțeni, dacă dumnealor nu știu ce îi doare pe oamenii locului?

De la începutul acestui an și până în prezent, 51 de femei din România au sfârșit ucise de partenerii de viață. 51 de suflete în urma cărora au rămas copii și familii sfâșiate de neputință, din cauza unei legislații slabe, cu găuri, cu portițe indulgente pentru călăi. Cea mai recentă victimă a murit cu ordinul de protecție în mână, primind 15 lovituri de cuțit de la soțul care anterior o răpise și o violase, dar a rămas liber, probabil și mai însetat ca planul lui de a o ucide – după cum amenința pe rețele – să se concretizeze. Și în timp ce planul diabolic a prins viață, Mihaela și-a pierdut-o în fața copilului de trei ani.

51 de femei care nu au fost doar ucise, ci eliminate de furia unor oameni care n-au știut de frica legii. Când nu vezi colți, nu fugi. În aprilie, Daniela, în vârstă de 47 de ani a fost lovită cu ciocanul și incendiată de fostul soț. A murit la spital. În iunie, Teodora a fost împușcată de un fost iubit într-un cartier rezidențial din capitală. N-a contat că purta în pântece un copil și un altul în brațe. A pierit în văzul fiicei sale și-al martorilor care s-au strâns în jurul ei. O lună mai târziu, cel care avea să devină cel mai căutat criminal al momentului – Emil Gânj – a omorât-o pe Anda cu un topor, după care a incendiat-o cu locuință, cu tot. A fugit și de atunci este de negăsit. Sfidează autoritățile, atacând decizii din ascunzătoare. În august, o tânără de 28 de ani a fost târâtă doi kilometri cu mașina de fostul iubit, orbit de refuzul femeii de a-i acorda o altă șansă. Femeia a sfârșit moartă într-un șanț. La final de septembrie, la domiciliul Anei din Spiridonești, județul Neamț s-a prezentat fostul iubit, pus pe scandal. Fata a chemat poliția, însă formularul de evaluare a riscului (FER) nu a arătat că aceasta avea nevoie urgent de protecție. La o zi după această întâmplare, Ana în vârstă de 19 ani a murit în curtea casei, sub loviturile de cuțit ale fostului iubit. La finele lunii octombrie, în Parlament a fost depus un proiect de lege privind prevenirea și combaterea femicidului. Deși Ana este victimă a femicidului în județul Neamț, inițiator al legii nu este unul dintre parlamentarii nemțeni.  Alina Gorghiu, deputat PNL de Argeș, a depus proiectul care a strâns 250 de semnături. Am putea spune că inițiativa contează – desigur – și mai puțin autorul. Formele de abuz asupra femeilor vor fi sancționate mai aspru, iar femicidul va fi considerat agravant dacă este comis de foști parteneri ai victimei. Pe partea de prevenție, dacă victima nu depune plângere ori o retrage, organele judiciare vor putea acționa din oficiu. Legea reglează clar ce omor reprezintă femicid față de alte crime comise în circumstanțe diferite. Rămâne de văzut când va fi promulgată, apoi pusă în aplicare.

O altă realitate izbitoare a județului nostru și nu numai este cea a șoferilor care conduc sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Aproape zilnic, pe buletinele de știri ale Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Neamț sunt relatate cazuri ale unor conducători auto depistați băuți ori drogați la volan. De la începutul anului, în județul Neamț au fost înregistrate 629 de contravenții privind consumul de alcool la volan (deci, șoferi cu o valoare mai mică de 0.41 mg/l alcool pur în aerul expirat), 319 de infracțiuni (art. 336, alin. 1 din Codul Penal) și 63 de infracțiuni privind consumul de substanțe interzise la volan (art. 336, alin. 2 din Codul Penal). Șoferi pe care Legea Anastasia nu pare să îi sperie.

Pentru oricare din cele două teme abordate este nevoie de inițiatori, de oameni care să arate că merită toate voturile. Cel puțin doi dintre parlamentarii nemțeni – deputat Monica Ionescu și senator Daniel Romeo Paul Gheorghe  – nu pot fi contactați nici măcar pe contul oficial de Facebook/Meta. Sunt parlamentari importați, la fel ca și deputatul Ciprian Ciubuc. Au ajuns în aceste funcții pe listele unor partide extremiste, însă sunt acum neafiliați. Și Andreea Firuța Neacșu a părăsit AUR și face parte acum din grupul parlamentar PNL. În afară de cei menționați, în Neamț PSD are un senator – Răducu Adrian Păduraru și doi deputați – Ciprian Șerban (actualmente ministru al Transporturilor), Paul Claudiu Cotârleț; AUR are un senator – Sorin Lavric și un deputat – Dumitrina Mitrea; PNL are un deputat – Adrian Virgil Ciobanu; USR are un deputat – Iulian Bulai. Unii dintre ei au mai prins mandate și în trecut, alții  sunt la primul mandat. Cu toții, însă, nu dau semne care să conteze cu adevărat în rândul nemțenilor. Un telefon accesibil la care cetățenii să își poată suna parlamentarii trimiși la București ar fi un start mai mult decât decent. Totuși, indemnizațiile sunt mari, iar sumele forfetare majorate.

N.B. Doar numerele de telefon ale deputatelor Andreea Firuța Neacșu și Dumitrina Mitrea au fost găsite cu ușurință la o simplă căutare pe Google și Facebook, respectiv pe pagina oficială de Facebook.  

P.S. Tik Tok nu a fost inclus în această analiză…

Raportul din 29 octombrie 2025 al Curții de Conturi a României către Monisterul Dezvoltării arată, printre altele, că în România este necesară o reorganizare teritorială, un concept despre care factorii politici au vorbit în spațiul public, în ultimii ani. Intitulat „COMUNELE ȘI ORAȘELE MICI DIN ROMÂNIA, ÎN CĂUTAREA UNUI NOU MODEL DE ORGANIZARE. Provocări semnificative în ceea ce privește modul de organizare, gestionarea resurselor și furnizarea de servicii publice”, raportul arată că UAT-urile se confruntă cu o serie de provocări care le pot afecta dezvoltarea. Dependența de finanțare de la bugetul de stat și capacitatea redusă de a colecta venituri proprii reprezintă constrângeri majore. Totodată, accesul la servicii publice esențiale reprezintă o componentă critică a calității vieții și a bunăstării sociale. În România, persistă disparități semnificative între mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, educație și utilități de bază. Modul în care este organizată și structurată administrația publică locală determină o distribuire și utilizare inegală a resurselor.

Specialiștii spun că autostrada nu va fi suficientă pentru dezvoltarea zonei noastre, dacă resursele de a atrage investitori și know-how-ul edililor vor fi puține spre deloc.

Organizarea administrativ-teritorială a României datează din anul 1968, fiind concepută pentru a răspunde unei realități sociale și economice specifice acelei perioade, diferite de cea de astăzi, arată raportul. Schimbările care au intervenit în timp în acest domeniu au avut un impact profund asupra societății, generând un decalaj între așteptările cetățenilor și capacitatea instituțiilor de a furniza servicii la nivel local care să satisfacă pe deplin nevoile comunității.