Infrastructura înseamnă dezvoltare, dezvoltare înseamnă atragerea de investitori și crearea de locuri de muncă, generând o economie puternică a unei zone, ceea ce atrage populația activă care să susțină această economie, iar tot procesul să devină un ciclu firesc al unui trai decent, într-o Românie a anului 2025. Tineretul să fie atras să traiască în comunitatea din care provine, nu să fugă pentru că aceasta nu are ce să îi ofere. Situația se impune cu atât mai mult cu cât regiunea Moldovei a fost privată de infrastructură mare în deceniile de după Revoluție, blocând atragerea de investitori și o potențială dezvoltare pe termen lung. Timid, o dată cu demararea construcției A7, urmată de A8, moldovenii trag speranțe că regiunea în care trăiesc va reuși să prindă din urmă regiunea vestică a țării și chiar nivelul de trai din alte țări europene. Departe de a se realiza, însă începutul acestor investiții crează o premisă serioasă în acest sens. Nu doar autostrăzile ajută la dezvoltarea unei zone, ci și investițiile locale în infrastructură mică, un rol foarte important în acest caz constând în interesul edililor de a atrage dezvoltatori, oferindu-le condiții precum utilități și politici corecte, bineînțeles aici fiind vorba despre o cu totul altă poveste. În plin optimism legat de aspectele descrise, în județul Neamț au ajuns, recent, reprezentanții unor firme contractate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să efectueze studii pentru identificarea zonelor potențiale de non intervenție/protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030. Pe scurt, aceștia au ajuns în Neamț pentru dezbateri publice în care să anunțe că în viitor, 65 de UAT-uri din județul nostru vor stagna în dezvoltare, deoarece nu ai voie să implementezi proiecte de infrastructură în aria de non intervenție sau chiar în aproierea unor astfel de zone. Vorbim despre extinderea suprafeței protejate cu peste 43.000 de hectare, în special în UAT-urile Bicaz, Ceahlău, Dămuc, Gârcina, Poiana Teiului, Pângărați, Piatra Neamț, Pipirig, Tarcău și Tazlău.

Studii care nu sunt deloc ieftine, executate de consorțiul de firme Pro Biodiversitas, Omnia Development, M&S EcoProiect SRL, lider al asocierii fiind prima firmă menționată. Elaborarea studiului pentru „identificarea zonelor potențiale de non intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030” a fost contractat în august 2023 de către Ministerul Mediului prin licitație deschisă accelerată, valoarea achiziției fiind de 19.741.200 de lei fără TVA, deci de circa 3.9 milioane de euro fără TVA, contravaloarea a aproximativ 4.8 milioane de euro cu TVA inclusă.

Întrebat ce anume prestează firmele contractate în beneficiul naturii de acești bani, reprezentantul societății Omnia Development prezent la dezbatere nu a știut să îi ofere reporterului Roman TV aceste detalii. Acesta, de fapt, nu a răspuns la mare parte a întrebărilor adresate de primari, silvicultori și localnici ale UAT-urilor vizate în cadru dezbaterii, precizând că el este doar delegat să informeze despre aceste studii și că pentru alte întrebări există un e-mail disponibil.

100 de specialiști implicați în procesarea acestor studii, deși Pro Biodiversitas avea, conform cifrei de afaceri, șase angajați în 2023, Omnia Development avea doar cinci, iar Ecoproiect figurează cu zero angajați în anul precizat. Rămâne posibilitatea ca aceste firme să fi lucrat cu subcontractanți. Nemulțumiți, cetățenii din sală au reproșat că înainte ca aceste studii impuse de strategia europeană să fie contractate, ei nu au fost consultați, iar aceste propuneri nu au ajuns pe masa primarilor uat-urilor vizate sau a celor care administrează în prezent păduri și alte fonduri cinegetice.

Niciun reprezentant al Ministerului Mediului, deci al entității care a contractat acest studiu, nu a fost prezent la această dezbatere. Reprezentantul firmei, evident, a fost ținta nemulțumirilor generate pe marginea acestui subiect, în lipsa unor alți factori care ar fi putut să le răspundă oamenilor la doleanțe. Cât despre autostradă, tronsonul Pipirig-Leghin care a fost licitat deja, în cadrul dezbaterii au apărut mai multe versiuni despre cum și dacă această porțiune din A8 va fi afectată de aceste zone de protecție strictă.

Celor care au nemulțumiri legate de acest demers li se pune la dispoziție un e-mail.

Liderul de asociere Pro Biodiversitas figura cu o cifră de afaceri de 17.530.032 de lei în 2023, profit net de 5.183.939 de lei și datorii în sumă de 4.480.807 lei. Firma este administrată de Emilian Burdușel, fost consilier la cabinetul secretarului de stat Viorel Traian Lascu din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în legislatura 2016-2020. În 2019, acesta a candidat pe listele partidului Prodemo la alegerile europarlamentare. Din 2020, firma pe care o administrează are contracte încheiate cu diferite entități publice, inclusiv cu Ministerul Mediului sau cu Romsilva, de ordinul sutelor de mii de euro. Este și cazul firmei Omnia Development, care din 2020 și până anul trecut a prins contracte consistente, îndeosebi cu Romsilva. Ecoproiect este asociatul cu cele mai „sărace” contracte din acest triunghi de firme care elaborează aceste studii privind identificarea zonelor de protecție strictă. Finanțat prin PNRR, proiectul urmărește implementarea eficientă și coerentă a politicilor de conservare a biodiversității, în acord cu obiectivele asumate prin Programul de Guvernare 2021-2024. În caz contrar, țara noastră ar putea fi pasibilă de sancțiuni dure pentru neîndeplinirea unor ținte și jaloane impuse din PNRR. Roman TV promovează conservarea naturii și condamnă ferm tăierile haotice de păduri, cât și distrugerea ecosistemelor și influențarea dispariției unor specii importante de viețuitoare. Nu tolerează, însă, ca toate aceste preocupări să fie tranșate mai mult pe hârtie, decât în teritoriu, doar cu scopul de a încasa fonduri care oricum se dau și trebuie cheltuite. Pe de altă parte, demersul protejării mediului înconjurător de potențialii exploatanți ar trebui să continue, însă prin legislație dură contra acestor practici, combinându-se armonios cu investiții menite să îmbunătățească dezvoltarea economică a comunităților vizate.