Reportaje
๐๐จ๐ง๐๐๐ซ๐ข๐ง๐ญฬฆ๐ฬ ๐๐ ๐ฉ๐ซ๐๐ฌ๐ฬ – ๐ Cupa Romรขniei & Romanian Dance Festival 2022
Andrei ศcrab – organizator, RAY’S Dance
Alexandru Necula – organizator, Dance Energy
Andrei Carabelea – primar Municipiul Piatra-Neamt
Dragos Chitic – vicepreศedinte Consiliul Judeศean Neamศ
Ana-Maria Gavrilut – sponsor principal, Hi
Federatia Romana de Dans Sportiv
Reportaje
Arta care-i uneศte pe tineri
Elevii de la Colegiul Naศional โRoman Vodฤโ ศi-au creat propriul spaศiu รฎn care creativitatea nu are limite. Vorbim despre cenaclul TeenEchoes, o iniศiativฤ pornitฤ din pasiunea tinerilor pentru artฤ, รฎn toate formele sale. Membrii cenaclului ne povestesc astฤzi despre cum a prins contur acest proiect ศi despre talentul care i-a unit รฎncฤ de la รฎnceput.
Cenaclul reuneศte tineri pasionaศi de artฤ, iar membrii sฤi รฎi invitฤ alฤturi pe toศi colegii, chiar ศi pe cei mai timizi, asigurรขndu-i cฤ fiecare รฎศi va gฤsi locul.
Prin entuziasmul lor, elevii de la TeenEchoes ne aratฤ cฤ liceul poate fi mai mult decรขt o luptฤ pentru note. Poate fi ศi un spaศiu รฎn care fiecare se regฤseศte, cultivรขndu-ศi partea artisticฤ.
Reportaje
Ziua portilor deschise la CSEI Roman
Centrul ศcolar pentru Educaศie Incluzivฤ din Roman ศi-a deschis porศile cฤtre publicul larg, รฎntr-o zi dedicatฤ copiilor cu cerinศe educaศionale speciale. Dincolo de note, astฤzi au fost apreciate un alt fel de rezultate ศcolare: primul cuvรขnt rostit, curajul ศi micile victorii de zi cu zi.
Reportaje
Degustare de vinuri la Mariko INN, cu somelier Arcadie Scobioalฤ
Un eveniment de excepศie a avut loc sรขmbฤtฤ, 7 noiembrie 2026, la Mariko INN, locul unde rafinamentul รฎntรขlneศte bunul gust. Somelier Arcadie Scobioalฤ a prezentat, รฎntr-un cadru elegant, soiuri de vin din Republica Moldova, spre รฎncรขntarea invitaศilor curioศi sฤ le deguste. Seara a รฎnceput promiศฤtor ศi a evoluat cu bunฤ dispoziศie, preparate culinare atent pregฤtite, รฎnsoศite de vinuri alese.
Reportaje
Festivalul โMihail Joraโ, ediศia a VII-a โ muzicฤ, talent ศi emoศie, 3 zile de sฤrbฤtoare culturalฤ
รn perioada 30 octombrie โ 1 noiembrie 2026, municipiul Roman a devenit un punct de รฎntรขlnire al pasionaศilor de muzicฤ ศi culturฤ, gฤzduind cea de-a VII-a ediศie a Festivalului Naศional de Interpretare ศi Compoziศie Muzicalฤ โMihail Joraโ. Evenimentul a celebrat talentul, creativitatea ศi performanศa artisticฤ, oferind tinerilor interpreศi oportunitatea de a-ศi pune รฎn valoare aptitudinile ศi de a evolua รฎntr-un cadru dedicat excelenศei muzicale.
Organizat de Uniunea Armenilor din Romรขnia โ Sucursala Roman, festivalul s-a desfฤศurat la Complexul Mariko Inn ศi a reunit elevi, profesori, artiศti, oameni de culturฤ ศi invitaศi din diferite zone ale ศฤrii, รฎntr-o atmosferฤ de dialog, inspiraศie ศi bucurie รฎmpฤrtฤศitฤ prin muzicฤ.
Manifestarea s-a รฎnscris, totodatฤ, รฎn seria evenimentelor dedicate Zilei Limbii, Alfabetului ศi Culturii Armene, celebratฤ anual la 12 octombrie, subliniind contribuศia comunitฤศii armene la patrimoniul cultural romรขnesc ศi importanศa pฤstrฤrii ศi promovฤrii valorilor identitare. Trei zile รฎn care muzica a adus oamenii รฎmpreunฤ, a รฎncurajat tinerele talente ศi a reconfirmat rolul culturii ca punte รฎntre generaศii ศi comunitฤศi.
Mai multe detalii รฎn articolul semnat de Mihaela NAZARETIAN.
Reportaje
De la paznic, la campion mondial
Romaศcanul Dan Stฤnescu, supranumit ศi „regele flotฤrilor”, este multiplu campion naลฃional ลi internaลฃional, cu performanศe omologate de Cartea Recordurilor. Drumul sฤu a pornit de la postul de paznic la Mariko Inn, locul unde ศi-a descoperit pasiunea pentru flotฤri, iar astฤzi s-a รฎntors la origini pentru a-ศi spune povestea.
Povestea lui Dan Stฤnescu demonstreazฤ cฤ sportul nu ศine doar de condiศia fizicฤ, ci ศi de cea psihicฤ ศi cฤ un om simplu, dar ambiศios, poate atinge performanศe uimitoare.
Reportaje
Festivalul Toamnei, รฎn primฤ ediศie la Roman: cu sarmale, ceaune cu tocane ศi preparate de sezon
Prima ediศie a Festivalului Toamnei de la Roman, intitulatฤ โDin Pฤmรขntul Neamศului, pe masa gospodaruluiโ, a fost bifatฤ cu succes. 25 de comune au participat la competiศia gastronomicฤ, de unde nu au lipsit sarmalele รฎmpletite cu grijฤ, tocana de purcel fฤcutฤ la ceaun, cozonacii pufoศi ศi alte preparate care invitau vizitatorii la degustare. Dupฤ deschiderea oficialฤ a evenimentului, gurmanzii au putut trece pe la ceaunul fiecฤrei comune, pentru a savura bunฤtฤศile pregฤtite din roadele pฤmรขntului.
Muzica ศi voia bunฤ nu au putut lipsi de la un astfel de eveniment. Ansambluri de tineri talentaศi au urcat pe scenฤ pentru a-i chema pe spectatori la joc ศi a รฎmpฤrtฤศi bucuria tradiศiilor.
Bucatele fฤcute dupฤ reศete รฎnvฤศate din generaศie รฎn generaศie au fost vedetele festivalului. De la ciorbe de ciuperci, la cornuleศe cu nucฤ ศi mฤmฤligฤ fฤcutฤ pe jar, pentru cei care au vizitat festivalul a fost o รฎntreagฤ diversitate de arome.
Evenimentul a fost realizat la iniศiativa administraศiei locale, din dorinศa de a aduce comunitatea รฎmpreunฤ timp de douฤ zile, pentru a uita de griji ศi a cinsti munca rodnicฤ a gospodarilor. Totodatฤ, evenimentul a avut ศi rol caritabil: se doreศte ca din fondurile strรขnse, copii din UAT-urile participante sฤ fie trimiศi รฎn vacanศฤ, la mare, รฎn vara anului viitor.
Competiศia gastronomicฤ a fost cรขศtigatฤ de gospodarii din Comuna Doljeศti, a cฤror tocanฤ de purcel a cucerit juriul. Aceศtia au sosit la festival cu trei ceaune ศi au plecat acasฤ cu patru, truda lor fiind rฤsplฤtitฤ.
Prima ediศie a Festivalului Toamnei de la Roman, o ediศie plinฤ de gust ศi voie bunฤ, a adus รฎmpreunฤ comunitฤศile din รฎmprejurimi. Aceste zile au fost prilej de bucurie ศi ocazia perfectฤ de a descoperi bucatele cu care se mรขndresc gospodarii.
Reportaje
Reportaj la „capฤtul lumii”: viaศa รฎn satul cu 3 locuitori
„Capฤtul lumii” existฤ undeva, รฎn judeศul Neamศ, รฎntr-un sat รฎn care cรขinii sunt la propriu mai mulศi decรขt locutorii. Din Roman ศi pรขnฤ รฎn satul Spieศti al comunei Pฤstrฤveni sunt circa 45 de kilometri, dar – o datฤ ajuns acolo – ai impresia cฤ ai parcurs cel puศin trei generaศii. Tot atรขtea suflete trฤiesc รฎn satul uitat de lume: trei, din care doar unul are domiciliu รฎn cฤtun. Rezidenศi sunt, cu toศii, รฎn Spieศti, o aศezare pe care cu greu am reuศit sฤ o accesฤm, din cauza รฎntoarcerii รฎn timp: caii putere au fost รฎnvinศi de calul domnului Vasile Hogaศ, unul din cei trei locuitori ai satului. Am รฎncercat, iniศial, sฤ ajungem la destinaศie pe o cale sugeratฤ de primarul ศi viceprimarul comunei, รฎnsฤ operaศiunea nu s-a finalizat cu succes, dovada cฤ ศara a fost ศi nu prea… scoasฤ din noroaie.
Perseverenศi din fire, jurnaliศtii Roman TV au ales sฤ caute ศi alte cฤi pe care sฤ poatฤ ajunge la Spieศti, aศa cฤ urmฤtoarea rutฤ – una care s-a dovedit a fi cu mari provocฤri – a fost imediat urmatฤ. Am รฎncercat sฤ ajungem รฎn sat de pe strada Muncii din Pฤstrฤveni care, brusc, se opreศte รฎn cรขmp. Nu ne-am oprit dupฤ ce asfaltul s-a rฤrit vฤzรขnd cu ochii. Dealul de care ne-am lovit, la un moment dat, a fost urcat de cinci ori pรขnฤ am reuศit sฤ รฎl trecem, iar รฎn faศฤ ne-a รฎntรขmpinat din cฤruศฤ Vasile Hogaศ, membru al uneia din cele douฤ familii care รฎศi duc traiul simplu รฎn cฤtunul nemศean. Curios, omul ne-a รฎntrebat ce cฤutฤm pe la ei. I-am rฤspuns ศi a fost รฎncรขntat sฤ ne conducฤ la el acasฤ, oferindu-se sฤ ne transporte cu cฤruศa. Cฤci, da, maศina nu a mai putut รฎnainta nici pe acest al doilea drum.
Vasile Hogaศ, รฎn vรขrstฤ de 76 de ani, are domiciliul รฎn Pฤstrฤveni, dar locuieศte รฎmpreunฤ cu soศia lui, Elena, la Spieศti.
De aceeaศi pฤrere este ศi soศia lui, Elena Hogaศ, care spune cฤ nu รฎi lipsesc vecinii sau socializarea. Singura teamฤ este legatฤ de ศacali, animale care รฎi mai viziteazฤ cรขteodatฤ. ศi faptul cฤ ar putea avea urgenศe medicale este un factor care o รฎngrijoreazฤ.
Pe Facebook, acolo navigheazฤ Elena Hogaศ รฎn vรขrstฤ de 73 de ani, atunci cรขnd se simte singurฤ. Curent electric nu au, dar au cรขteva mici panouri solare ศi abonament la telefon cu internet. Satul mic, ospitalitatea mare. Dupฤ vizita la el acasฤ, domnul Hogaศ ne-a condus acasฤ la Neculai Ioniศฤ, unicul domiciliat รฎn satul Spieศti ศi unul din cei trei locuitori ai acestuia. Satul, odinioarฤ cu 30-40 de familii, este acum rฤsfirat, cele douฤ case rฤmase fiind la distanศฤ una faศฤ de cealaltฤ.
รn lipsa tehnologiei avansate, omul se รฎntoarce la bazฤ. Neculai Ioniศฤ a รฎmprumutat cฤrศi de la bibliotecฤ pe care le citeศte atunci cรขnd vrea sฤ รฎศi ocupe timpul.
La Primฤria Pฤstrฤveni, รฎntรขmpinaศi de primarul ศi viceprimarul comunei aflฤm cฤ satul nu a fost dintotdeauna depopulat, cรขndva la Spieศti fiind ศi ศcoalฤ pentru copiii celor 30-40 de familii care locuiau acolo. Ambii reprezentanศi ai instituศiei au spus cฤ putem ajunge, cu uศurinศฤ, รฎn satul Spieศti.
Nu doar Spieศti este pe cale de dispariศie, ci ศi alte sate care se alฤturฤ acestui top al depopulฤrii, iar cauzele sunt multiple. Specialiศtii spun cฤ numฤrul locuitorilor este influenศat ศi de spefificul fiecฤrei localitฤศi รฎn parte.
Dincolo de fenomenul รฎn sine sunt oameni care aศteaptฤ, zi de zi, ca cineva sฤ le dea bineศe, ca cineva sฤ รฎi รฎntrebe cum o duc. Dincolo de cifre care nu pot fi combฤtute din pix rรขmรขne un numฤr impar, al singurฤtฤศii: trei oameni care รฎศi duc traiul รฎntr-un sat care pare sฤ fie uitat de lume.



