La Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Roman, de ani de zile trenează un aer de nesiguranță și pericolul ca entitatea să fie lichidată. Din 2013, Casa nu mai are un președinte validat de Judecătorie. În contextul acestei lacune, de ani buni se duc lupte interne grozave pentru șefia CARP. Nu doar o dată, pensionarii s-au împărțit în tabere hotărâte să conducă instituția care, în prezent, a ajuns să mai aibă puțin peste 20.000 de membri. Ultimele alegeri au fost organizate în 2022, președinte ieșind Ionel Stoica, cu un vot mai mult decât Mircea Anton. Cel din urmă a contestat în instanță rezultatul alegerilor, alăturându-i-se în demers și tabăra Popovici. Pe fond au avut câștig de cauză, însă urmează apelul, în martie 2026. Până se stabilește un deznodământ și se alege un nou președinte, contabila-șef ec. Mariana Rusu împreună cu secretara Elena Burlacu au convocat o adunare generală extraordinară, în data de 21 noiembrie, având ca scop principal desemnarea persoanelor care să reprezinte casa în relația cu instituțiile bancare, dar și stabilirea puterii de angajare a personalului. Tabăra Anton spune că această convocare este nestatutară, în timp ce Stoica nu a răspuns apelului inițiat de redactorul Roman TV.

Mircea Anton spune că cele două doamne nu aveau cum convoca adunare generală extraordinară, conform statutului și că pentru el soluția optimă ar fi lichidarea casei și înființarea unei entități noi, de la zero.

Așa cum am menționat, Ionel Stoica nu a răspuns apelului nostru, așa că am discutat neoficial cu avocatul care reprezintă tabăra domniei sale, Alexandru Iștoc. Acesta a spus că prin ordonanță președințială li s-a oferit membrilor un răgaz de șase luni să se organizeze alegeri, ceea ce s-a și întâmplat în 2022. Acele alegeri au fost atacate în instanță și se așteaptă acum decizia apelului din martie 2026.

Avem unsprezece parlamentari de Neamț ale căror numere de telefon sunt greu de găsit sau deloc la o simplă căutare pe Google. Și nu vorbim de cele personale, ci despre unele (inexistente!) de serviciu la care ar putea răspunde consilierii plătiți din bani publici. Dacă nu ești jurnalist să faci rost de numere de telefon ori dacă nu ai vreo cunoștință care are o cunoștință care – la rându-i – cunoaște pe cineva care are numărul de telefon al deputatului X ori al senatorului Y, poți muri cu problema în brațe. Mandat de mandat. Patru ani în care tu, cetățean al județului Neamț conștiincios ce s-a prezentat la vot, poți să nu vezi măcar o dată la ochi vreun parlamentar care te reprezintă la centru, mai ales dacă trăiești la sat. Cum fac acești domni/doamne parlamentari(e) legi pentru nemțeni, dacă dumnealor nu știu ce îi doare pe oamenii locului?

De la începutul acestui an și până în prezent, 51 de femei din România au sfârșit ucise de partenerii de viață. 51 de suflete în urma cărora au rămas copii și familii sfâșiate de neputință, din cauza unei legislații slabe, cu găuri, cu portițe indulgente pentru călăi. Cea mai recentă victimă a murit cu ordinul de protecție în mână, primind 15 lovituri de cuțit de la soțul care anterior o răpise și o violase, dar a rămas liber, probabil și mai însetat ca planul lui de a o ucide – după cum amenința pe rețele – să se concretizeze. Și în timp ce planul diabolic a prins viață, Mihaela și-a pierdut-o în fața copilului de trei ani.

51 de femei care nu au fost doar ucise, ci eliminate de furia unor oameni care n-au știut de frica legii. Când nu vezi colți, nu fugi. În aprilie, Daniela, în vârstă de 47 de ani a fost lovită cu ciocanul și incendiată de fostul soț. A murit la spital. În iunie, Teodora a fost împușcată de un fost iubit într-un cartier rezidențial din capitală. N-a contat că purta în pântece un copil și un altul în brațe. A pierit în văzul fiicei sale și-al martorilor care s-au strâns în jurul ei. O lună mai târziu, cel care avea să devină cel mai căutat criminal al momentului – Emil Gânj – a omorât-o pe Anda cu un topor, după care a incendiat-o cu locuință, cu tot. A fugit și de atunci este de negăsit. Sfidează autoritățile, atacând decizii din ascunzătoare. În august, o tânără de 28 de ani a fost târâtă doi kilometri cu mașina de fostul iubit, orbit de refuzul femeii de a-i acorda o altă șansă. Femeia a sfârșit moartă într-un șanț. La final de septembrie, la domiciliul Anei din Spiridonești, județul Neamț s-a prezentat fostul iubit, pus pe scandal. Fata a chemat poliția, însă formularul de evaluare a riscului (FER) nu a arătat că aceasta avea nevoie urgent de protecție. La o zi după această întâmplare, Ana în vârstă de 19 ani a murit în curtea casei, sub loviturile de cuțit ale fostului iubit. La finele lunii octombrie, în Parlament a fost depus un proiect de lege privind prevenirea și combaterea femicidului. Deși Ana este victimă a femicidului în județul Neamț, inițiator al legii nu este unul dintre parlamentarii nemțeni.  Alina Gorghiu, deputat PNL de Argeș, a depus proiectul care a strâns 250 de semnături. Am putea spune că inițiativa contează – desigur – și mai puțin autorul. Formele de abuz asupra femeilor vor fi sancționate mai aspru, iar femicidul va fi considerat agravant dacă este comis de foști parteneri ai victimei. Pe partea de prevenție, dacă victima nu depune plângere ori o retrage, organele judiciare vor putea acționa din oficiu. Legea reglează clar ce omor reprezintă femicid față de alte crime comise în circumstanțe diferite. Rămâne de văzut când va fi promulgată, apoi pusă în aplicare.

O altă realitate izbitoare a județului nostru și nu numai este cea a șoferilor care conduc sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Aproape zilnic, pe buletinele de știri ale Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Neamț sunt relatate cazuri ale unor conducători auto depistați băuți ori drogați la volan. De la începutul anului, în județul Neamț au fost înregistrate 629 de contravenții privind consumul de alcool la volan (deci, șoferi cu o valoare mai mică de 0.41 mg/l alcool pur în aerul expirat), 319 de infracțiuni (art. 336, alin. 1 din Codul Penal) și 63 de infracțiuni privind consumul de substanțe interzise la volan (art. 336, alin. 2 din Codul Penal). Șoferi pe care Legea Anastasia nu pare să îi sperie.

Pentru oricare din cele două teme abordate este nevoie de inițiatori, de oameni care să arate că merită toate voturile. Cel puțin doi dintre parlamentarii nemțeni – deputat Monica Ionescu și senator Daniel Romeo Paul Gheorghe  – nu pot fi contactați nici măcar pe contul oficial de Facebook/Meta. Sunt parlamentari importați, la fel ca și deputatul Ciprian Ciubuc. Au ajuns în aceste funcții pe listele unor partide extremiste, însă sunt acum neafiliați. Și Andreea Firuța Neacșu a părăsit AUR și face parte acum din grupul parlamentar PNL. În afară de cei menționați, în Neamț PSD are un senator – Răducu Adrian Păduraru și doi deputați – Ciprian Șerban (actualmente ministru al Transporturilor), Paul Claudiu Cotârleț; AUR are un senator – Sorin Lavric și un deputat – Dumitrina Mitrea; PNL are un deputat – Adrian Virgil Ciobanu; USR are un deputat – Iulian Bulai. Unii dintre ei au mai prins mandate și în trecut, alții  sunt la primul mandat. Cu toții, însă, nu dau semne care să conteze cu adevărat în rândul nemțenilor. Un telefon accesibil la care cetățenii să își poată suna parlamentarii trimiși la București ar fi un start mai mult decât decent. Totuși, indemnizațiile sunt mari, iar sumele forfetare majorate.

N.B. Doar numerele de telefon ale deputatelor Andreea Firuța Neacșu și Dumitrina Mitrea au fost găsite cu ușurință la o simplă căutare pe Google și Facebook, respectiv pe pagina oficială de Facebook.  

P.S. Tik Tok nu a fost inclus în această analiză…

Raportul din 29 octombrie 2025 al Curții de Conturi a României către Monisterul Dezvoltării arată, printre altele, că în România este necesară o reorganizare teritorială, un concept despre care factorii politici au vorbit în spațiul public, în ultimii ani. Intitulat „COMUNELE ȘI ORAȘELE MICI DIN ROMÂNIA, ÎN CĂUTAREA UNUI NOU MODEL DE ORGANIZARE. Provocări semnificative în ceea ce privește modul de organizare, gestionarea resurselor și furnizarea de servicii publice”, raportul arată că UAT-urile se confruntă cu o serie de provocări care le pot afecta dezvoltarea. Dependența de finanțare de la bugetul de stat și capacitatea redusă de a colecta venituri proprii reprezintă constrângeri majore. Totodată, accesul la servicii publice esențiale reprezintă o componentă critică a calității vieții și a bunăstării sociale. În România, persistă disparități semnificative între mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, educație și utilități de bază. Modul în care este organizată și structurată administrația publică locală determină o distribuire și utilizare inegală a resurselor.

Specialiștii spun că autostrada nu va fi suficientă pentru dezvoltarea zonei noastre, dacă resursele de a atrage investitori și know-how-ul edililor vor fi puține spre deloc.

Organizarea administrativ-teritorială a României datează din anul 1968, fiind concepută pentru a răspunde unei realități sociale și economice specifice acelei perioade, diferite de cea de astăzi, arată raportul. Schimbările care au intervenit în timp în acest domeniu au avut un impact profund asupra societății, generând un decalaj între așteptările cetățenilor și capacitatea instituțiilor de a furniza servicii la nivel local care să satisfacă pe deplin nevoile comunității.

Pe 4 noiembrie 2025, la redacția Roman TV s-a prezentat Constantin Cârmaciu, pensionar domiliciat în municipiul Roman. Prin adresa nr. 1834622 din 23 iunie 2025, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne i-a comunicat acestuia decizia din 8 mai 2025 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de sprijin financiar pentru unele categorii de pensionari în anul 2025, prin care Constantin Cârmaciu a fost obligat la plata sumei de 400 lei. Bărbatul susține că în această vară s-a prezentat la sediul Unității Fiscale Municipale Roman pentru a plăti cei 400 de lei, dar că acolo ar fi fost informat că nu se află în sistem și că în acest context, suma nu poate fi încasată. Acesta a plecat, așteptând să primească o nouă înștiințare privind obligația de plată. Pe 28 octombrie a fost emisă o somație. Pe 4 noiembrie, acesta s-a prezentat la Unitatea Fiscală Municipală Roman, unde a aflat că pe lângă cei 400 de lei trebuie să plătească și penalități în sumă de 288 de lei. Revoltat, acesta ar fi cerut explicații, însă nu le-ar fi primit. A plătit suma integral, însă nu s-a conformat la gândul că penalitățile au ajuns să valoreze aproape cât suma datorată.

De cealaltă parte, reprezentanții Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași transmit faptul că în vară, bărbatul primise de fapt adresa emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi că ar fi putut achita atunci suma, dacă ar fi prezentat acea decizie. Chiar și așa, suma de 288 de lei reprezentând accesorii i-a fost încasată din cauza unei erori.

În vârstă de 80 de ani, Constantin Cârmaciu a lucrat în sistemul MAI. Potrivit prevederilor O.G. nr. 12 din 12/2025 privind acordarea unui sprijin financiar pentru unele categorii de pensionari în anul 2025, se acordă un sprijin în cuantum de 800 de lei , în două tranșe, pensionarilor care au venituri mai mici sau egale cu 2.574 de lei. Deși inițial s-a constatat că se încadrează acestor prevederi și a primit o tranșă de 400 de lei, ulterior a primit înștiințare că trebuie să restituie suma încasată necuvenit.

Provocările și actualizările permanente determină ca mulți dintre doritorii care acced la meseria de detectiv particular să se piardă pe drum. Sunt și mulți care ajung în top, fiind renumiți pentru munca prestată. Detectivul particular este persoana care deține un atestat profesional obținut în urma unei examinări organizate în cadrul IGPR, la nivel județean. La nivelul județului Neamt au fost eliberate 68 de atestate de detectiv particular. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Neamț organizează pe 4 decembrie, la ora 10.00, la sediul unităţii din strada Eroilor, la nr. 16, examen de atestare a calităţii de detectiv particular. Proba scrisă a examenului constă într-un test grilă ce cuprinde 20 de întrebări, fiecare întrebare având trei variante de răspuns, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte. Candidații declarați „ADMIS” la proba scrisă intră la interviu în ordinea alfabetică. Interviul se realizează de către comisia de examinare desemnată pentru proba scrisă.

Este declarat admis la proba scrisă candidatul care obține cel puțin nota 5. În termen de 24 de ore de la data afișării rezultatelor, candidații respinși la examenul de obținere a atestatului pot depune contestație la sediul Inspectoratului de Poliție al Județului Neamț. Relații suplimentare se pot obține la telefon 0233.207.000. sau 0753.133.013.

Petrică Popovici are opt copii, dintre care doar unul este acasă cu el și partenera sa de viață. Șase dintre ei sunt plasați la asistenți maternali, potrivit DGASPC Neamț, iar un altul se află în sistem de protecție, la Complexul de Servicii Rezidențiale „Ion Creangă” din Piatra Neamț. Reprezentanții DGASPC spun că minorii au fost luați din sânul familiei din cauza unor violențe domestice. În centru, minorul în vârstă de 12 ani este agresat de un copil mai mare, fapt reclamat de tatăl victimei, Petrică Popovici. Acesta spune că fiul său povestește cum copilul agresor îl lovește, îl pune să îi sărute picioarele și îl supune unor umilințe. De cealaltă parte, reprezentanții DGASPC spun că băiatului agresat i s-ar fi recomandat să nu mai stea în preajma celui violent și să nu mai consume tutun împreună. O poveste complicată din care minorii, de ambele părți – agresor și agresat – au de suferit. DGASPC transmite că băiatul cu probleme „a manifestat constant un comportament agresiv, exercitând acte de violență fizică și psihică (folosind rozete, cuțite) și a adoptat un limbaj agresiv și vulgar cu personalul de educație și îngrijire, dar și cu ceilalți copii din centru. Petrică Popovici solicită ca minorul să fie îndepărtat de fiul său și de colegii acestuia din centru.

Ca urmare a numeroaselor incidente provocate de minor, cu victime din rândul beneficiarilor, dar și al personalului supraveghetor, la nivelul Poliției Municipiului Piatra-Neamț se află în lucru numeroase dosare penale în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ”lovire sau alte violențe”. Minorul ar putea primi o măsură educativă într-un centru specializat, unde să fie inclus în programe de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor, precum şi programe de reabilitare socială.

Reprezentanții Poliției Neamț transmit faptul că instituția este la curent cu situația prezentată și cu sesizările privind agresiunile comise de minorul în cauză. Au fost făcute sesizări atât în cazul agresiunilor asupra angajaților majori, cât și a colegilor săi minori. Sunt mai multe dosare deschise în acest caz.

Minorul, în vârstă de 15 ani, are un istoric marcat de conflicte în familie, abandon, abuz și exploatare prin muncă, motiv pentru care manifestă aceste izbucniri violente. Pentru a primi sprijin specializat, acesta a avut frecvente internări în unități medicale, iar ca urmare a acestor intervenții a primit recomandarea de a urma tratament medicamentos specific. Însă, minorul a refuzat constant administrarea tratamentului și nu a cooperat în timpul ședințelor de consiliere realizate cu specialiști din sistem, având o atitudine ostilă, cu izbucniri verbale, agresivitate, fără a accepta un dialog, transmit reprezentanții DGASPC Neamț. Ideal ar fi sa existe si o rezolutlie pentru toate partile implicate, in acest caz.

Joi, 6 noiembrie 2025, la Palatul Parlamentului a avut loc o ședință care a vizat deprofesionalizarea și depolitizarea MAI, mediată de reprezentanți ai partidului AUR și prezidată de deputat de AUR Ramona-Ioana Bruynseels, secretar în Comisia de Apărare și Ordine Publică din cadrul Camerei Deputaților. Întâlnirea a avut drept scop facilitarea dialogului între reprezentanți ai MAI și cei ai sindicatelor din poliție și ai asociațiilor de rezerviști din sistem. Din sală – printre alții – a luat poziție Vitalie Josanu, președinte la nivel național al Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, recent dat afară din poliție pentru acțiuni sindicale. Josanu a ținut să puncteze că la masa de prezidiu, invitat a fost chestor de poliție Georgian Drăgan, care ocupă această funcție la doar 34 de ani. Nu vârsta fragedă ar fi o problemă în sine în ocuparea acestei funcții, ci perioada care trebuie parcursă pentru a o ocupa. Pentru a fi numit chestor la 33 de ani, cariera în poliție ar fi trebuit să debuteze în jurul vârstei de 15 ani.

În replică, chestor de poliție Georgian Drăgan a povestit formarea sa profesională.

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a solicitat Președinției României nota de fundamentare care a stat la baza avansării lui Georgian Drăgan în funcția de chestor de poliție. Cum răspunsul la solicitare nu a fost emis, in februarie 2025 sindicatul a dat în judecată Instituția Președintelui României având ca obiect comunicarea informațiilor de interes public în baza Legii nr. 544/2001. Chestorii de poliție sunt numiți de președinte, în baza notei de fundamentare a ministrului MAI.