În ultimele 48 de ore, polițiștii nemțeni au acționat pentru a preveni faptele antisociale, intervenind la 86 de evenimente, dintre care 56 au fost sesizate de cetățeni prin 112.

Context.ro a postat o hartă a rușinii privind absobția de fonduri europene prin Planu, Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mai precis, este expusă ratarea unor proiecte importante în localități și așa văduvite de investiții, în unele dintre satele rurale chermezele părând a fi prioritare față de asigurarea unui trai decent cetățenilor. Este și cazul unora dintre localitățile din zona municipiului Roman, care au pierdut proiecte cu fonduri prin PNRR. O fi fost dezinteres, slaba iscusință a celor care gestionează aceste proiecte sau pur și simplu lehamite, asta doar „edilii-șefi” ai acestor UAT-uri o știu. Cert este că banii au fost, dar nu au fost accesați din diferite motive, iar acum probabil că se așteaptă alte axe de finanțare sau vreo minune care să renoveze energetic școala, să pună gaz la poartă sau să aștearnă o bucată de asfalt pe carosabil, în funcție de situație. În discuție ar trebui să intre și contractarea serviciilor de consultanță fără ca firmele la care ajung acești bani să își fi făcut treaba, acolo unde este cazul. Proiect ratat = serviciu prestat pe bani, dar inutil.

„Aproape patru miliarde de euro. Aceasta este valoarea finanțărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevăzute pentru 1.622 de proiecte care figurează acum ca eliminate, suspendate, reziliate, denunțate sau aflate în diferite proceduri de încetare”, arată materialul Context.ro. Situația se prezintă așa la nivel național. În județul Neamț sunt 23 de proiecte în 19 localități „perdante”.

Cap de afiș este Municipiul Piatra-Neamț, cu trei proiecte ratate:

·         EXTINDEREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA MANAGEMENTULUI INFRASTRUCTURII DE COLECTARE PROCESARE ȘI DEPOZITARE DEȘEURI ÎN MUNICIPIUL PIATRA NEAMT, cu 10 milioane de lei pierduți prin PNRR;

·         Reabilitare termică a clădirilor rezidențiale, blocuri de locuințe pentru următoarele componente: Bl. 18, Sc. A, B, C, D, Piata 22 Dec., Bl. 120, Str Progresului, Bl A1, Sc. A, B, C, D, Nr. 40, Str Mihai Viteazu, Bl. G6, Nr. 8, Str Grigore Ureche, cu 11.2 milioane de lei pierduți prin PNRR;

·         „Construire sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, județul Neamț”, cu funcțiuni și tehnologii inovative pentru protejarea climei și digitalizare, cu 989.4 milioane de lei pierduți prin PNRR.

Orașul Bicaz a ratat două proiecte, conform hărții Context.ro:

·         CONSTRUIREA DE INSULE ECOLOGICE DIGITALIZATE IN ORASUL BICAZ, JUDETUL NEAMT, cu 1.7 milioane de lei pierduți prin PNRR;

·         ,,ASIGURAREA INFRASTRUCTURII ITS (SISTEME DE TRANSPORT INTELIGENTE) PENTRU TRANSPORTUL PUBLIC ÎN ORAȘUL BICAZ, JUDEȚUL NEAMȚˮ, cu 2.5 milioane de lei pierduți prin PNRR.

Orașul Târgu-Neamț a ratat un proiect: CONSTRUIREA DE INSULE ECOLOGICE DIGITALIZATE ÎN ORAȘUL TÂRGU-NEAMȚ JUDEȚUL NEAMȚ, cu finanțare prin PNRR de 3.8 milioane de lei.

Din zona Roman Metropolitan, câte un proiect au ratat următoarele comune:

·         Trifești –  CRESTEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLADIRII CORP C A SCOLII GIMNAZIALE COMUNA TRIFESTI, JUDETUL NEAMT, finanțare prin PNRR de 800.000 de lei;

·         Sagna – Reabilitare termica cladire gradinita, localitate Sagna, com. Sagna, jud. Neamt, finanțare prin PNRR de 1 milion de lei;

·         Icușesti – Reabilitare Scoala Gimnaziala Balusesti comuna Icusesti, judetul Neamt in vederea cresterii eficientei energetice si a reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, finanțare prin PNRR de 1.5 milioane de lei;

·         Făurei – CONSTRUIRE DE LOCUINȚE DE SERVICIU PENTRU SPECIALIȘTII DIN SĂNĂTATE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT DIN COMUNA FĂUREI JUDEȚUL NEAMȚ, cu finanțare prin PNRR de 1.3 milioane de lei;

·         Botești – EXTINDERE REŢEA DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE MENAJERĂ ÎN COMUNA BOTEŞTI, JUDEŢUL NEAMŢ – ETAPA 2022, cu finanțare prin PNRR de 15.6 milioane de lei.

Comuna Pâncești a ratat două proiecte cu finanțare prin PNRR, după cum urmează:

–  DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT LOCAL PRIN IMPLIMENTAREA UNOR INFRASTRUCTURI INTELIGENTE LA NIVELUL COMUNEI PÂNCEȘTI, JUDEȚUL NEAMȚ, finanțare de 1.6 milioane de lei

–  Înființarea unui centru comunitar integrat la nivelul comunei Pâncești, județul Neamț, finanțare de 700.000 de lei.

Câte un proiect au ratat și comune care nu sunt din zona Romanului, respectiv Timișești, Răucești, Vânători-Neamț, Pipirig, Tașca, Tazlău, Bodești și Dobreni.

Municipiul Roman nu apare pe această hartă a proiectelor care au ratat finanțările prin PNRR. La solicitarea Roman TV, reprezentanții Primăriei Municipiului Roman au transmis următoarele:

Referitor la solicitarea dumneavoastră privind proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și eventualele proiecte „ratate” de municipiul Roman, facem mai multe precizări.

Municipiul Roman a accesat, în cadrul PNRR, 15 proiecte, dintre care 12 sunt finalizate și implementate integral, în proporție de 100%, în termenul prevăzut, iar 3 au termenele amânate și sunt în curs de implementare. În ceea ce privește proiectele „ratate” sau „pierdute”, numărul acestora este 0. Pentru cele trei proiecte care, la acest moment, nu sunt închise integral, precizăm că acestea se află în diferite stadii de implementare, iar administrația locală depune toate demersurile necesare pentru finalizarea lor, în conformitate cu prevederile legale și cu mecanismele de finanțare aplicabile.

1. Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Roman (PUG)

Proiectul este implementat în proporție de aproximativ 85%. Întârzierile sunt legate, în principal, de complexitatea documentației, de obținerea avizelor și de modificările și cerințele intervenite ca urmare a modificării legislației în ceea ce privește noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), aspect care a generat dificultăți de implementare în majoritatea municipiilor din țară.

Este important de precizat că acest proiect nu este abandonat, ci se află în plină implementare. În contextul măsurilor și programelor naționale în domeniul cadastrului și urbanismului, Ministerul Dezvoltării urmează să preia finanțarea acestor proiecte, în vederea continuării și finalizării lor, astfel încât obiectivul pentru care municipiul Roman a obținut finanțare să fie dus la bun sfârșit.

2. Reabilitarea și modernizarea Grădiniței „Cuza Vodă”

În cazul acestui obiectiv, dificultățile au apărut încă din etapa procedurii de licitație, când, la prima procedură, nu s-a înscris niciun ofertant, ceea ce a generat un decalaj în demararea lucrărilor. Ulterior atribuirii contractului și începerii lucrărilor, au fost identificate vicii și probleme tehnice la construcția existentă, situație care a impus realizarea unor reevaluări, expertize tehnice și identificarea unor soluții suplimentare de proiectare. Totodată, intervențiile au presupus o atenție deosebită acordată picturilor existente în interiorul clădirii, imobilul având statut de monument istoric, ceea ce a presupus proceduri și condiții suplimentare de intervenție și conservare. Cumulul acestor situații obiective a condus la depășirea termenului inițial de 31 august 2026. Cu toate acestea, proiectul nu este abandonat, lucrările fiind realizate în proporție de aproximativ 75%. În ceea ce privește finanțarea eligibilă, municipiul Roman a atras până în prezent aproximativ 90% din valoarea eligibilă atribuită proiectului, iar cheltuielile neeligibile, conform prevederilor proiectului și cadrului de finanțare, urmează să fie suportate de administrația locală.

3. Modernizarea stațiilor de transport public

Cel de-al treilea proiect vizează modernizarea stațiilor de transport public, lucrările fiind realizate în baza contractului atribuit, prin licitație, companiei Vodafone.

La solicitarea primarului municipiului Roman, Laurențiu Dan Leoreanu, a fost constituită o echipă formată din reprezentanți ai administrației locale și specialiști implicați în proiectare, pentru verificarea situației din teren și a gradului de conformitate a lucrărilor cu documentația aprobată. În urma verificărilor, au fost constatate situații care nu au corespuns nivelului de calitate și standardului prevăzut în proiect. În consecință, primarul municipiului Roman a solicitat o întâlnire fizică cu reprezentanții Vodafone, în cadrul căreia a cerut, în mod ferm și fără echivoc, intervenții din partea constructorului, astfel încât toate stațiile de transport public să fie aduse la standardele și configurația prevăzute în proiectul inițial, la cel mai înalt nivel de calitate, inclusiv cele care nu îndeplineau în totalitate aceste cerințe. În acest moment, valoarea eligibilă atrasă în cadrul acestui proiect depășește 50%, iar pentru finalizarea integrală a obiectivului se poartă discuții în vederea identificării unui mecanism de finanțare care să permită continuarea și finalizarea lucrărilor, cu respectarea interesului și a obligațiilor administrației locale.

În concluzie, din cele 15 proiecte PNRR accesate de municipiul Roman, 12 sunt implementate și finalizate integral, în proporție de 100%. Trei proiecte sunt în diferite stadii de implementare și nu sunt, sub nicio formă, proiecte abandonate, ci proiecte pentru care au apărut dificultăți tehnice, administrative sau de implementare care au influențat termenele inițiale. Municipiul Roman continuă demersurile pentru finalizarea acestora și urmărește închiderea lor până la data de 31 decembrie 2026, în condițiile și în limitele prevăzute de legislația și cadrul de finanțare în vigoare.

Administrația locală consideră că evaluarea corectă a implementării PNRR trebuie făcută pe baza stadiului real al proiectelor, a sumelor atrase, a lucrărilor efectiv realizate și a demersurilor întreprinse pentru finalizarea obiectivelor. Municipiul Roman nu consideră că are vreun proiect ratat sau pierdut, ci trei proiecte amânate, aflate în implementare, toate cu un grad de realizare de peste 50%.

În perioada 14-18 septembrie 2026 are loc „Exercițiul de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare – MOBEX NT-SV-BT-26″, organizat și condus de Ministerul Apărării Naționale în cooperare cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Exercițiul se desfășoară simultan în județele Neamț, Suceava și Botoșani în conformitate cu prevederile art. 23, alin. (3) din Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război și ale art. 4, lit. f), pct. 9 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Acest tip de exerciții se planifică și organizează periodic în toate județele țării, în baza ,”Planului verificării stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare prin exerciții și antrenamente de mobilizare”, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în anul premergător desfășurării acestora.

În timpul exercițiului, o parte din rezerviștii cu domiciliul în județul Neamț, cuprinși în planurile de mobilizare, sunt chemați la unitățile militare în vederea efectuării unor activități specifice de pregătire, pe durata unei zile, potrivit prevederilor legale în vigoare.  Secvența de pregătire a stadiului pregătirii economiei și a teritoriului pentru apărare este organizată și condusă de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, structura de specialitate a Guvernului României în domeniul de referință.

Potrivit scenariului aprobat, pe timpul desfășurării exercițiului sunt puse în aplicare, prin simulare, la nivelul județului, măsurile și acțiunile cuprinse în „Planul de mobilizare a economiei naționale pentru apărare, valabil în perioada 2025-2028”, în „Programul cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare” și în „Planul de rechiziții de bunuri și prestări servicii în interes public județean”.

Din echipele de observare-evaluare fac parte reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, precum și ai ministerelor/autorităților de resort cu atribuții pe linia pregătirii economiei și a teritoriului pentru apărare, obiectivele principale constând în evaluarea potențialului economic și uman al autorităților publice locale, instituțiilor și operatorilor economici, precum și în vederea identificării resurselor materiale, financiare și a forței de muncă necesare susținerii efortului de apărare și asigurării continuității activităților economico-sociale pe timpul stărilor extraordinare/excepționale, la nivelul județului Neamț.

Comunicat Instituția Prefectului – Județul Neamț

Pentru ca populația municipiului Roman să cunoască unde sunt adăposturile antiaeriene și să și vadă interiorul acestora, am decis să vizităm aceste spații. Reprezentantul primăriei care ne-a condus la două dintre ele vineri, 11 septembrie, ne-a propus să le vizităm pe rând. Am vizitat două dintre acestea, situate pe strada Tineretului, la blocul 15, scările A și B, primul menționat fiind și singurul „parțial funcțional”, din punctul de vedere al ISU NEAMȚ, toate celelate zece de pe raza municipiului Roman figurând ca „nefuncționale”, deoarece nu au montate filtre și alte dotări necesare pentru a face aerul respirabil în aceste buncăre, mai ales în cazul unui atac cu arme chimice. Șeful SVSU din cadrul primăriei a precizat că în depozite sunt achiziționate filtre pentru toate cele 11 adăposturi, dar că ele nu sunt montate pentru că au o valabilitate de doar șase luni, iar costul lor se ridică la suma de 50.000 de lei pentru fiecare adăpost în parte. Ele vor fi montate după instalarea unei potențiale stări de urgență. Capacitatea celor prime două adăposturi vizitate este a câte 150 de persoane.

Și cele patru renovate cu SC. Ciocoiu Construct SRL, în anul 2022 apar ca fiind „nefuncționale”. Vorim despre adăpostul de protecție civilă situat pe strada Ștefan cel Mare, la blocul M15, scara C, modernizat cu suma de 20.000 de lei fără TVA și de alte trei adăposturi situate pe strada Roman Mușat, fostă Florilor, la blocurile 70, 74 și 76, cu suma de 46.458 de lei fără TVA. Spațiile au fost igienizate, zugrăvite și a fost refăcută instalația electrică. Tot din cauza sistemelor de ventilație care nu sunt montate au primit această denumire, de „nefuncționale”, de la ISU. Ele sunt, însă, operaționale și deservesc populația în cazul unei situații de urgență, caz în care se monteazăși filtrele, după cum ni s-a explicat. Trebuie menționat că adăposturile au capacitatea de 150 de locuri fiecare, în afară de cele situate pe Str. Ștefan cel Mare, care au o capacitate de până la 300 de locuri. Sunt și spații de adăpostire în cazul unui atac antiaerian, cele de la subsolul blocurilor și mai sunt și adăposturi antiaeriene private, cele mai multe amenajate de operatorii economici. În episodul următor vom prezenta alte adăposturi antiaeriene din oraș.

Nici deciziile definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată nu par să mai fie ce au fost, în sensul că acestea pot fi contestate sau chiar încălcate, iar exemple care pot fi date sunt multe. Ne rezumăm astăzi la unele care par să nu își poată produce efectul până la capăt, din cauza unor intervenții pe finalul aplicării lor. Vorbim despre hotărâri judecătorești definitive prin care instanțele de judecată au decis că personal auxiliar din 30 de școli nemțene, contabili-șefi și secretari-șefi, trebuie să primească un spor de stabilitate din 2018 până în anul 2022, deci retroactiv. Reușita a fost obținută în instanță, prin Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învățământși Cercetare Științifică Neamț. Ultima tranșă, a cincea, nu a mai apucat să fie alocată, Corpul de Control al Ministerului Educației fiind prezent, zilele acestea, la Inspectoratul Școlar Județean Neamț. Potrivit reprezentanților instituției nemțene, activitatea de control a fost stabilită pentru perioada 31 august – 11 septembrie 2026, cu posibilitatea de prelungire.

În cazul sporurilor de stabilitate ar fi vorba despre o sumă totală de 1.4 milioane de lei pe care beneficiarii ar trebui să o restituie, în cazul în care corpul de control va trece peste hotărârile judecătorești definitive. Se verifică, potrivit ISJ, sistemul de management și control la nivelul aparatului propriu al Inspectoratului Școlar, a unităților de educație extrașcolară și a unităților de învățământ din județul Neamţ, precum și a modului de calcul a diferențelor salariale rezultate prin aplicarea titlurilor executorii achitate în anul 2026.

Membrii Clubului Moto Mușatinii Roman, alături de membri al Biroului Rutier din cadrul Poliției Municipiului Roman au fost invitați joi, 10 septembrie 2026, la Colegiul Tehnic Petru Poni, unde le-a vorbit elevilor despre regulile de comportament în trafic, în calitate de pietoni, dar și puțin din conduita pe care trebuie să o adopte atunci când vor avea carnet de șofer. Copiii au ascultat informațiile livrate, apoi s-au bucurat de o sesiune de mici plimbări cu motocicletele mușatininilor, în curtea școlii.

Cu o lungime de aproximativ 150 km, etapa a doua Iași – Piatra-Neamț din Turul Ciclist al României s-a desfășurat joi, 10 septembrie, cicliștii trecând și prin Municipiul Roman, spre încântarea trecătorilor. Oetapă în care strategia a contat la fel de mult ca forța, iar evadările bine calculate au făcut diferența. Ciclistul belgian Rutger Wouters a câștigat etapa a II-a, cu timpul de 3 ore, 26 de minute și 59 de secunde.