Chiar dacă multe persoane spun, la un moment dat, că nu vor intra niciodată în politică, de la an la an, tot mai mulți cetățeni aleg, din varii motive, să o facă. Astfel, în campaniile electorale, mulți dintre alegători se trezesc cu rude care candidează pentru ocuparea unor funcții publice cum ar fi cea de primar, de consilier local sau județean. Dar, cum ar reacționa romașcanii, de exemplu, dacă la o astfel de funcție ar candida chiar șeful lor? Răspunsul îl aflați din materialul următor.

Este vremea când gospodinele pun primele murături, iar piețele din Roman sunt pline de legume proaspete, cu prețuri pentru toate buzunarele. Fie că sunt puse în saramură sau în oțet, diferitele sortimente de murături se combină, cu succes, cu preparatele culinare gătite în sezonul rece.

Reglementările legate de administrarea plasmei convalescente pacienților Covid-19 internați în unitățile sanitare de profil din România sunt departe de a fi unele actualizate în tandem cu noile studii de specialitate internaționale. O spune Florin Hozoc, directorul unei companii farmaceutice care a donat 18 aparate de plasmafereză în centre din toată țara, printre care unul și în Neamț. Omul de afaceri a precizat că, de cele mai multe ori, plasma donată de pacienții Covid-19 vindecați le este administrată celor care încă se luptă cu virusul, atunci când sunt într-o stare avansată a bolii. În acest context, în lipsa altor dotări și medicamente necesare în procesul de vindecare a pacienților infectați, organismul deja slăbit, riscă să piardă lupta cu virusul, chiar dacă plasma își face efectul.

Culturile agricole au fost grav afectate de seceta pedologică. Dovada stă în numărul crescut de cereri pentru acordarea a ajutorului de la stat pentru culturile înființate în toamna anului 2019, depuse de fermierii din toată țara. Peste 28 000 de astfel de solicitări au ajuns la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, dintre care în Neamț numărul cererilor eligibile se ridică la 417, toți acești fermieri primind sumele raportate la calamitățile produse de secetă.

Ministerul Agriculturii și Dezvotării Rurale va finanța 56 de licee tehnologice cu profil preponderent agricol, printre care se află și Liceul Tehnologic „Ion Ionescu de la Brad” din Horia. Unitatea de învățământ datează de 136 de ani și este situată într-o localitate din mediul rural. Deși și-a păstrat permanent profilul agricol, lipsa fondurilor pentru a sprijini învățământul tehnic și profesional a reprezentat mereu o problemă.
Valoarea totală a finanțării proiectului va fi de 10 milioane de lei și se realizează în baza unui program anual de investiții specifice activității de învățământ în domeniul agriculturii. Acest proiect are ca scop întinerirea și profesionalizarea forței de muncă din agricultură prin dezvoltarea învățământului liceal agricol, creșterea numărului de elevi care optează pentru acest liceu, crearea unor condiții necesare pentru efectuarea practicii agricole și pentru pregătirea profesională a liceenilor raportate la noile tehnologii din agricultură, precum și perfecționarea profesională a cadrelor de specialitate. Banii vor fi folosiți pentru asigurarea de cheltuieli materiale, precum și pentru investiții specifice. De asemenea, sunt prevăzute modernizarea internatelor, dotarea laboratoarelor, echipamentelor agricole, modernizarea plantațiilor viticole, pomicole, a serelor și reînnoirea solariilor.
Liceele care vor beneficia de acest ajutor vor avea obligația de a respecta procedurile în ceea ce privește achiziționarea de bunuri, de a justifica atât cheltuielile materiale, cât și cele de investiții necesare funcționării liceelor și de a urmări realizarea lucrărilor de construcții. Rămâne de văzut câți bani din cei 10 milioane de lei vor fi alocați liecului agricol de la Horia, da și ce proiecte se vor pune în practică în baza acestei finanțări.

Deși bullying-ul a existat dintotdeauna, în ultimii ani actele de această natură au crescut în mod considerabl. Aparent nesemnificativă, această problemă este tot mai des întâlnită în rândul elevilor. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, România se situează pe locul al treilea la nivel european în clasamentul celor 42 de țări în care a fost studiat fenomenul. Efectele pot fi foarte grave, victima afectată având probleme pe lungă durată atât pe plan social, cât și pe plan emoțional și școlar, scăzând motivația de a merge la școală și de a învăța.

Procesul electoral din 27 septembrie, când românii sunt chemați la urne pentru alegerea reprezentanţilor administraţiei publice locale, respectiv a primarilor, a consiliilor locale, a consiliilor judeţene şi a preşedinţilor consiliilor judeţene se apropie cu pași repezi, anul acesta desfășurându-se în condiții excepționale, în contextul pandemiei de coronavirus. De aici, noi reguli de desfășurare a modalităților de votare au fost anunțate de autoritățile competente, în aceste zile. În acest sens, Serviciul de Telecomunicații Speciale a distribuit 22.475 de tablete necesare organizării procesului electoral și a configurat peste 9.000 de echipamente pentru monitorizarea prezenței la vot și prevenirea votului ilegal. Biroul Electoral Central a decis că o persoană poate vota, chiar dacă Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează că persoana respectivă a mai votat deja. Preşedintele secţiei de votare trebuie să-i aducă la cunoştinţă votantului că este pasibil de fraudă la vot şi să-i atragă atenţia că infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi. În țară sunt peste 18.000 de secții de votare, majoritatea fiind implementate în cadrul structurilor școlare, în acest sens intervenind necesitatea suspendării cursurilor cel puțin la o zi după alegeri, pentru dezinfectarea spațiilor unde elevii se vor întoarce în bănci.