Șoferii care sperau să circule în acestă toamnă pe noul tronson din Autostrada Moldovei mai au de așteptat cel puțin un an. Deși termenul de finalizare indicat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, 10 octombrie 2026, a fost deja depășit, pe Lotul 2 Trifești – Gherăești se lucrează intens.

Cu un buget de peste 1.27 milarde lei fără TVA și cu un contract semnat pe 7 martie 2023, Lotul 2 a ajuns la un progres fizic de peste 61,2%, potrivit CESTRIN. Lungimea tronsonului Bacău – Pașcani este de 77,38 km, aceată secțiune fiind împărțită în trei loturi: Săucești – Trifești, Trifești – Gherăești și Mircești – Pașcani. În timp ce constructorul UMB continuă lucrările pe aceste loturi, autostrada A7 este deschisă până la Bacău. Lucrările realizate până la 31 august 2026 vor fi decontate prin PNRR, iar pentru ce rămâne de executat au fost deja identificate alte surse de finanțare.

Pe 18 august 2026, Tribunalul Neamț a hotărât definitiv desemnarea pentru un mandat de şase luni, strict în scopul legalei convocări a adunării generale a CARP Roman pentru alegerea consiliului director, a comisiei de cenzori şi a supleanţilor, pe Eugen Pătrașcu, Costel Rotariu și Vasile Rusu. Ulterior, pe 21 septembrie 2026, în dosarul nr. 4215/291/2026, Judecătoria Roman a decis să constate, pe fond, dizolvarea de drept a Asociaţiei C.A.R. Pensionari Roman, decizie cu drept de apel în 30 de zile de la data comunicării. Chiar și în acest context, organizarea alegerilor a continuat, data de 16 octombrie 2026 fiind desemnată ziua convocării adunării generale în acest scop.
Astfel, pentru funcția de președinte al CARP Roman s-au înscris patru persoane, după cum urmează: Vasile Rusu, Georgeta Antoci, Vasile Bancu și Agnes Iuliana Raikert. Delegații vor lăsa netăiat pe buletinul de vot un singur nume, ceea ce înseamnă vot „pentru”. Restul numelor vor fi tăiate.
Pentru Consiliul Director s-au înscris 11 membri ai CARP, respectiv: Costel Rotariu, Eugen Pătrașcu, Nicușor Bohâncanu, Florinel Stoica, Virginia Olteanu, Gheorghe Ghimici, Ion Pricope, Vasile Rădăuceanu, Aurel Constantin, Mircea Ghenade și Dorel Năstase. Din cei 11 candidați, patru membri trebuie să rămână netăiați de pe listă, ceea ce înseamnă vot „pentru”. Cine este tăiat de pe listă primește automat vot „împotrivă”.
Pentru președinția comisiei de cenzori s-a înscris o singură persoană, respectiv Maria Stanciu, deci numele ei va rămâne netăiat de pe buletinul de vot, primind automat vot „pentru”.
Tot pe buletinul de vot s-au înscris și cinci delegați, care candidează ca membri ai comisiei de cenzori, respectiv: Mihaela Cozma, Mariana Ioniță, Leonard Vacaru, Cornelia Creangă și Marcela Fusa. Dintre aceștia, doar doi candidați vor primi vot „pentru”, ceilalți urmând a fi tăiați de pe listă.
Toți delegații prezenți la adunare trebuie să aibă asupra lor carnetul de membru CARP și actul de identitate, pentru a se legitima.

Joi, 15 octombrie 2026, un autovehicul a luat foc în curtea unui depozit de lemne aflat în zona pădurii de la Gâdinți. Pompierii au acționat pentru localizarea și lichidarea incendiului, cât și pentru limitarea propagării flăcărilor spre depozitul de lemne.

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul electric. Nu au fost victime.

Dănuț Astăncăi, din cadrul Serviciului Criminalistic Neamț și Daniel Călin Pușcașu, din cadrul Serviciului Ordine Publică Neamț au participat la Ștafeta Veteranilor Invictus 2026.

Cei doi au alergat, respectiv pedalat pe traseul de 129 de kilometri, alături de militari, jandarmi și voluntari, într-un gest simbolic de recunoștință față de cei care au luptat pentru libertatea și demnitatea României. Dincolo de efortul fizic, această ștafetă înseamnă solidaritate, onoare și puterea de a merge mai departe, chiar și atunci când drumul pare greu.

„Felicitări colegilor noștri pentru implicare și pentru că duc mai departe, prin exemplul lor, respectul față de eroii țării! Împreună suntem Invictus!”, au transmis reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Neamț.

Rezultatele la proba pentru evaluarea de competențe din cadrul Concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar de stat, sesiunea august-decembrie 2026 au fost afișate pe 13 octombrie 2026, la centrul de concurs de la Colegiul Național „Calistrat Hogaș” din Piatra-Neamț, la sediul și pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Neamț, cu respectarea opțiunii cu privire la anonimizarea datelor cu caracter personal. Datele arată că 116 candidați au promovat prima probă – eliminatorie – iar 47 au picat-o, cea mai mare notă obținută de doi dintre aspiranți fiind de 9.50 și cea mai mică de 1.50. Și ei, ca alții din țară, s-au plâns în privința timpului alocat în comparație cu dificultatea itemilor de rezolvat.

Potrivit EDUPEDU, care citează Ministerul Educației, cel mai bine s-au descurcat candidații din Covasna – 82,1% rată de promovare, urmați de Sălaj – 81,6%, Cluj – 81%, Ilfov – 76,1% și Prahova – 75,7%. Rezultatele finale vor fi afișate pe 9 decembrie 2026.

Schimbările de temperatură se resimt în toată țara, iar oamenii au trecut deja la hainele de iarnă. Odată cu frigul, începe și sezonul răcelilor. Unii dintre romașcani cred că remediile naturale sunt cele mai eficiente, iar un stil de viață sănătos poate ajuta organismul în această perioadă.

Pentru a ne proteja imunitatea, specialiștii ne recomandă să consumăm cât mai multe fructe și legume de sezon și atrag atenția că suplimentele trebuie luate după efectuarea analizelor.

Prevenția este cea mai bună armă împotriva răcelii. Un stil de viață echilibrat, consumul de alimente sănătoase și vizita la medic ne pot feri de complicații.

Începând de sâmbătă, 10 octombrie 2026, la Muzeul de Artă din Roman s-a deschis o nouă expoziție personală a artistului vizual romașcan Florin Mareș. Născut la 5 octombrie 1947 la Roman, absolvent al Școlii Populare de Artă din Bacău, devine un autodidact și un profund cercetător al operelor marilor maeștri. Un artist neobosit, un îndrăgostit de natură, își desăvârșește inspirația în propriile trăiri, în amintiri și în tot ceea ce poate să-i ofere simțire picturală. Sensibil și un atent observator al lucrurilor ce-l înconjoară, al oamenilor și al viețuitoarelor, transpune, printr-un filtru de gândire și analiză, în fantezii și metafore picturale, trăirile și propriile percepții, oferind vizualului narațiuni cromatice provocatoare, intense, care își derulează firul dincolo de spațierea pânzei. Dinamica lucrărilor este acaparatoare, desăvârșită printr-un penel hotărât, sigur și energic. Cele 92 de lucrări prezente pe simeze, sunt creațiile cele mai recente ale artistului, care rămâne fidel marilor teme abordate de-a lungul timpului. Teme de esență, teme care l-au însoțit și care au dat formă unor viziuni și unor pasiuni de-o viață. Natura și umanul sunt în centrul atenției, în explorări de simbioze, sub subtile semne de efemeritate și transcendental. Muzica devine liantul în relația om- natură, într-o comuniune firească. Peisajele de mahala cu viața simplă, trăirea autentică a comunității, cu bucuriile și greutățile traiului de zi cu zi, într-o monotonie și izolare apăsătoare, sunt subiecte dragi și mereu reluate, în tușe de amintire. Dar cel mai spectaculos subiect, cromatic și compozițional, în metafore mereu proaspete și inovatoare, este circul, bălciul, în perspective onirice de impact. Spiritualul se substituie, în forme intense, fiecărei teme dar și separat, în dialoguri profunde între lumesc și sacru. Un magician al culorilor și al luminii, un maestru al spațiului, reușește să pună în scenă, în tușe mici, fragmentate și dense de culoare, cu o textură aproape sculpturală, prin juxtapuneri de nuanțe, coregrafii dinamice, vibrante, invitând privitorul într-un adevărat carusel al formelor și culorilor. Lumina îmbrățișează întregul spațiul și evadează vizual în atmosfere solare. Totul devine mișcare, energie, lumină, în subtile ciclicități de trăire.

Naturile statice  ale lui Florin Mareș devin complexe. În atmosfere aerate, celeste, florile, bogate și vibrante, dar fragile, le regăsim în spații intime, nostalgice, însoțite de fructe proaspete și pline, parfumate. Adăugarea elementelor spirituale, icoanele, este completarea firească și întregește spațiul, transpunând lucrările într-o dualitate sacru-profan, memorie-efemeritate. Peisajele din treceri de anotimpuri sau timpuri, sunt celebrări ale desăvârșirii frumuseții  naturii. Contemplative și poetice, pline de vitalitate, sunt umanizate, în ritmuri de culoare care, într-o liniște asurzitoare, devin sonore vizual. Pe portative de mesteceni, în străluciri de smarald sau diamantine, în ierni grele, dar atât de calme și de calde, în echilibrări cromatice de excepție, peisajele mareșiene sunt un popas de pace și reflecție. Compozițiile cu tematică muzicală celebrează comuniunea om-natură-muzică. În peisaje idilice, luxuriante, în atmosfere luminoase și pulsatorii, natura devine scena unui lirism aparte. Artistul creează o atmosferă onirică, de basm. Reprezentări alegorice care povestesc despre trecerea timpului, renaștere, puritate. În intensități de trăire inspirativă, de introspecție și melancolie, personajele se contopesc cu natura, în momente de inspirație divină, pășind spre spațiul cosmic. Rezolvările cromatice, de la albastrul infinitului, verdele renașterii la blondul-arămiu, încărcat de energie solară și divină, conferă un impact vizual de echilibru și lumină. În evocări de spirite venețiene, atmosfera de vis este animată de un dans fluid de culori și lumini, în metamorfoze și renașteri spirituale, în încercări de  delicate zboruri spre libertate. Muzica este prezentă și în sate, în mahalale și prin gări de-altădată. Trupele de cântăreți, cu tot alaiul, fac parte din viața simplă, spărgând monotonia. La nunți sau chiar înmormântări, trupele de lăutari dau culoare și animă spațiul. Reprezentările din mahala sunt dinamice. Scene colective din spații exterioare în care fiecare siluetă pare preocupată de propriul drum sau propria activitate. Descoperim un contrast între mișcare și static, între inocență și maturitate. Siluete groaie, aplecate, sugerând maturitatea și grijile zilnice, grupuri de copii preocupați de varii jocuri, simbolizând inocența și efemera bucurie. Și, în toată această forfotă, adeseori, în cartier, pășind hotărât, pe-un drum deja știut, bătut de timp, pășește în haina-i albastră poștașul, mesagerul, cel care accentuează ritmul vieții, scurgerea timpului,  prin neprevăzut, prin schimbare. Un martor tăcut al vieții, cel care aduce împreună, mai aproape oamenii și distanțele.

Pătimașe și exuberante, în agitații complexe și echilibrate, în multitudini de scene, animate și luminoase, acaparează vizualul compozițiile dedicate circului, bâlciului. Scene clasice de circ cu acrobați, clovni, muzicanți și aglomerarea de spectatori, fascinați și curioși. Cai, porumbei, cercuri de foc, biciclete, măști, scene și cortine într-o abundență cromatică pulsatorie care creează senzația de spectacol în spații atemporale, unde materia este însăși lumină și energie pură, invitând la o meditație vizuală profundă despre libertate, efemeritate, transcendență.

Compoziții care vibrează prin armonie și culoare, lumină și energie, artistul reușind să le confere o vibrație aparte, prin tehnica folosită, intens texturată și tușe fragmentate. Lumina ne surprinde din întreaga pictură, în revărsări generoase. Adăugarea unor elemente și simboluri tradiționale, atent și delicat tratate, în contopiri de sensibilitate, devin parte integrantă dintr-o profundă memorie vizuală. Întreaga expoziție oferă un spectacol de culoare și lumină, de forme și simboluri, invitând la introspecție și meditație, într-un univers în care arta devine bucuria pură a creației.

Expoziția este deschisă până pe 21 noiembrie 2026.

Semnat: Curator Mihaela Ciobanu

Florin Mareș